Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei de la Măgdăcești, juristul Igor Schin și prof. univ. Ceslav Ciobanu.

Un nou sondaj de opinie arată că partidele pro-ruse au avantaje în preferințele electoratului față de forțele pro-europene mai noi, în vreme ce partidele numite pro-occidentale pierd tot mai mult din popularitate. La mare căutare ar fi politicienii care ar tăia ca în varză în sistemul putred și corupt din Republica Moldova. Dar unde și cum pot fi ei găsiți? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Proaspătul studiu sociologic prezentat de Fondul Opiniei Publice arată că numărul moldovenilor nemulțumiți de cei care îi conduc este în continuă creștere. 95% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de cei din vârful puterii. Acum un an 86 de procente dintre cei intervievați pledau pentru o altă guvernare.

La Măgdăcești

La Măgdăcești

Oamenii cu care am discutat la Măgdăcești, o localitate din raionul Criuleni, spun că judecă guvernanții după fapte, nu după vorbe și că ar fi gata să purceadă la schimbarea acestei clase politice profund corupte și controlate de cei pe care aceștia îi numesc oligarhi.

„Am avut încredere că vor face ceva pentru poporul nostru. Dar de unde am ştiut noi că ei, până la urmă, vor fura şi miliardele şi ne vor lăsa pe toţi dezgoliţi, fără nimic?”

„Acum vor fi alegerile prezidenţiale. Pe cine să alegem? Familia noastră, chiar am vorbit în casă, noi încă nu avem niciun candidat. Poate vor mai apărea, dar până când nu avem.”

„Să avem încredere în Andrei Năstase. Cred că ceva va face bun.”

„Ai încredere în Andrei Năstase, dar multă lume nu are încredere, că e şi acesta tot un corupt.”

„Dacă nu, atunci trebuie să ieşim din situaţie cu Rusia din nou, dacă nici aceştia care vin nu vor face. Altă salvare poporul nostru nu mai are de acum.”

Europa Liberă: Dar aici lumea discută încotro Moldova: cu Rusia, cu Uniunea Europeană?

„Mai mulţi sunt pentru Uniunea Europeană, e clar. Să se gândească cum e în celelalte ţări, să se gândească oleacă şi la popor, şi la copiii care vin din urma noastră.”

Europa Liberă: Care ţări le aveţi ca exemple?

„Ţările europene, care sunt mai dezvoltate, care se gândesc la popor şi la viitor. Dar ei numai pentru dânşii se gândesc. Ei spun una, dar fac alta. Ei niciodată nu spun adevărul, ei numai cu minciunile umblă.”

„Să vorbim despre Igor Dodon. El se luptă tare, am înţeles, să ne unim cu Rusia. Ce poate nouă Rusia să ne dea? A fost odată, dar acum ce poate să ne dea nouă Rusia, când ei singuri sunt săraci?”

Europa Liberă: Cât de mult contează revolta populaţiei?

„Protestează de un an de zile. Ce folos?”

„S-au uitat la poporul care a ieşit mii? Acum când s-au strâns peste 400 de mii de iscălituri, au spus că nu sunt valabile. Pentru ce au făcut lucrul acesta?”

Europa Liberă: Şi cum vă explicaţi: de ce au făcut lucrul acesta?

La Măgdăcești

La Măgdăcești

„De atâta că se tem să nu-i dăm jos. Ei ştiu că, dacă îi dă poporul jos, ei ori trebuie să fugă în alte ţări, ca să nu-i mai găsească nimeni, ori trebuie să se ducă în puşcărie. În altă parte locul lor nu e. Pentru ce au furat şi au distrus poporul şi moral, şi spiritual? Cu totul ne distrug. Nu ai încredere în ziua de mâine, totul e haos, nu ştii de unde să le apuci şi unde să le dai. Aşa e conducerea. Dar ce poţi să faci? Nu te vei duce contra lui Plahotniuc, să iei sapa să te duci contra lui Plahotniuc. Noi nu putem face nimic. Ce folos că se protestează de atâtea ori? Acum vom ieşi încă la mai mari proteste. Şi vor ieşi să se uite la noi? Nu se vor uita. Vor aduce armata, numai nu se vor duce de la conducere.”

Europa Liberă: Şi cât sunteţi în stare să protestaţi?

„Până nu se vor duce jos de la conducere. Totuşi, ceva vom izbuti. De acum s-a săturat de răbdat lumea, nu mai are puteri lumea să mai rabde atâta dezordine în ţara aceasta. Ei ne-au dus cu totul în fundul râpei.”

„Totul depinde de conducere. Şi dacă se va schimba conducerea, chiar credeţi că azi o vor da jos, dar mâine vom trăi foarte bine? Tot probleme vor fi. Şi încă nu se ştie cine va veni. La aceasta tot timpul mă gândesc, că nu-l ştim pe cel care va veni. Este o vorbă: nu da pasărea din mână pe cea din zbor. Chiar într-adevăr nu ştim pe cine să alegem.”

„Nu ştii în cine să ai încredere, acum toţi promit şi nu fac nimic. Zic că vor mări vârsta de ieşire la pensie la 62 de ani. Dar cine ajunge la 62 de ani?”

„Se trăieşte greu, dacă țara e plină de oameni corupţi şi hoţii vin la putere. De 25 de ani nu am avut un preşedinte care să se gândească la popor, un patriot adevărat al neamului. Noi am avut parte numai de profitori, nu de conducători, dar de profitori.”

Europa Liberă: Şi dacă cetăţenii au ştiut că politicienii sunt profitori, de ce i-au ales?

„Fiecare, când să ajungă la putere, promite că va ridica nivelul de trai, va ridica economia, că va fi bine. La noi s-au ocupat numai pentru profitul lor, nu al cetăţenilor.”

Europa Liberă: Dar în 25 de ani puteau să fie aleşi cei care să se bucure de încredere, cei care să ducă Moldova pe o cale corectă, cei care să aducă bunăstare şi prosperitate?

„Poporul nostru e dus în eroare. Din 1991, când s-a declarat independenţa, la noi nu a fost pusă baza educaţiei, începând de la grădiniţa de copii, introdusă dragostea de neam, de ţară. Și lupta cu corupţia să fie adevărată. La noi s-a dezvoltat şi hoţia, şi corupţia, numai nu bunăstarea.”

Europa Liberă: Dar aceasta s-a făcut sub privirea cetăţenilor. Guvernanţii au călcat pe aceeaşi greblă, de ce nu s-au tras învăţăminte?

„Cum să tragă învăţăminte, dacă 75 de ani am trăit cu Imperiul rus şi am fost izolaţi de Europa, de civilizaţie? Noi am fost liberi, dar în ocol. Şi aşa am fost educaţi de bunei, străbunei.”

Europa Liberă: De ce lumea nu încearcă să aleagă grâul de neghină şi să promoveze în fruntea ţării persoane care ar trăi cu interesul acestui stat?

„Lumea nu are încredere, nu ştie pe cine să aleagă, ce să facă şi încotro să o apuce.”

Europa Liberă: S-au terminat toţi oamenii buni şi nu mai sunt cine să fie aleşi?

„Sunt oameni buni, dar nu pot ajunge sus la Parlament, deputaţi.”

Europa Liberă: De ce nu pot ajunge?

„Totul e cumpărat. E greu de ajuns.”

Europa Liberă: Şi cum se pune stavilă acestor metehne?

„Nu ştiu, nu pot spune.”

„Dacă la noi de la 1991, să fi fost oameni adevăraţi patrioţi şi în fiecare localitate, în fiecare centru raional, să avem dragoste de ţară, de neam, atunci creşteam cu totul altă generaţie. Au trecut 25 de ani, ne-au crescut nepoţii, eu sunt străbunel şi am sperat să nu avem atâţia hoţi şi bandiţi aici.”

Europa Liberă: Dar aici, la Măgdăceşti, putea să apară un lider în care să aveţi încredere şi să-l promovaţi să ajungă în vârful puterii?

„Lideri au apărut, dar peste noapte ei se schimbă.”

„Se dau după partidele care sunt sus. După partidul care are mai mulţi bani, după acela se dă.”

Europa Liberă: Pe dumneavoastră vă deranjează faptul că există acest traseism politic, că alegeţi un partid, dar până se termină mandatul deputatului, el ajunge în al doilea sau în al treilea partid?

„Noi am pierdut speranţa, încrederea. Eu am fost cu domnul Roşca 18 ani de zile şi la urmă el în 2005 ne vinde, ne scuipă în suflet. Şi cu Ghimpu tot aşa am fost, „Ghimpu e patriot, el va întregi neamul, ţara”. Şi la urmă ce a făcut? Toţi s-au vândut oligarhului, cel mai mare hoţ din ţară cu numele Plahotniuc, îl ştie o lume întreagă.”

Europa Liberă: Dar de unde ştiţi că el e cel mai mare oligarh?

„Totul se aude. Omul se vede de la o poştă care fură şi care are afaceri şi munceşte. Dar care are numai cu atacurile raider, cu toate chestiile de acestea îşi face interesul lui. El, dacă ar lupta să facă ceva... Bine, ai miliardul acesta furat, furtul secolului, fă ceva pentru ţară, pentru neamul acesta.”

Europa Liberă: Dar în 25 de ani de ce nu a crescut o elită politică în care cetăţenii să aibă încredere?

„Nu avem aşa oameni, patrioţi adevăraţi ai neamului sau să avem un lider. Nouă ne trebuie un german sau un japonez să vină aici să conducă. În 25 de ani ridica aşa un nivel de trai că trăiam nu mai rău ca germanii sau ca în alte ţări.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că moldovenii nu se pot autoguverna, nu-şi pot gestiona treburile statului?

La Măgdăcești

La Măgdăcești

„Se vede că nu. Oamenii buni, care vor să facă ceva, nu ajung acolo. Aici mână pe mână se spală şi se atrag unul pe altul. Liderii, când votăm pe listele de partid, îşi introduc oamenii lor în listele acelea şi ajung la putere, fac gaşca lor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce votaţi: liderul, partidul, lista?

„Lista partidului, liderul. Noi speram.”

„Omul alege deputatul, dar peste ceva timp se vinde la alt partid. Trebuie de întrebat pe domnul Plahotniuc, el ştie, fiindcă el conduce cu toată Moldova, toate instituţiile de stat sunt ocupate de dânsul.”

Europa Liberă: Şi de ce instituţiile se dau să fie conduse?

„Dacă nu s-ar da, apoi s-ar duce din urma lui Filat.”

„Toţi acolo sunt o gaşcă. Ei se mai ceartă în Parlament. Majoritatea din ei nu lucrează, ei noaptea fură sau ziua fură şi noaptea dorm. Eu nu îi înţeleg pe dumnealor ce fac. Acolo vreo zece persoane din 101 dacă ies la microfoane şi mai dezbat ceva.”

„Noaptea fac legi, dar ziua dorm în Parlament.”

Europa Liberă: Dumneavoastră i-aţi ales?

„Nu i-am ales eu.”

Europa Liberă: Dar cine i-a ales? Poporul Republicii Moldova.

„Poporul, da, dar ei între ei se aleg. Sunt o bandă de guzgani şi se aleg între ei.”

„Nu am votat pe nimeni, fiindcă nu am vrut, am ştiut că aşa va fi. Şi încă mai rău va fi. La noi bine nu va fi niciodată. Poate va veni cineva străin să facă regulă, dar aceştia care sunt la noi nu mai fac nimic, aşa vom şedea în toată mizeria aceasta din Moldova.”

Europa Liberă: Dar regula de unde trebuie să înceapă, cu ce?

„Trebuie să vină un om care să înceapă totul de la zero, să vadă ce s-a vândut, cum s-a vândut, banii care vin în Moldova pe ce se duc.”

„Fură. Ca şi cu gazul, Rusia ni-l dă mai ieftin, dar aici pe loc ei pun preţul mai mare. Ei fură totul de la popor. Cu telefoanele tot aşa, la Moldtelecom e un tarif mai mic, dar la popor îl ridică cât mai tare. De atâta ei s-au îmbogăţit, s-au îmbogăţit pe spinarea noastră.”

„Locul lor e acolo, la puşcărie.”

***

Și juristul de la Cahul, Igor Schin, se arată dezamăgit de modul de desfășurare a reformelor. În opinia sa, o bună parte a problemelor societății moldave vine din calitatea elitelor care fac prea puțin pentru recâștigarea încrederii celor pe care din voia sorții le-a fost dat să îi conducă. Dar, așa cum mai sugerează el, tranziția la moldoveni primește o lumină interesantă, dacă e comparată cu biblica fugă a evreilor din sclavia egipteană.

Igor Schin

Igor Schin

Igor Schin: „Dacă luăm de la Biblie, Moise a purtat poporul evreu, când l-a scos din robie, 40 de ani prin pustiu, ca să se cureţe de mentalitatea de rob. Republica Moldova are deja 25 de când a ieşit din robia care era în sistemul sovietic. Și generaţia, care s-a născut şi s-a format în acea perioadă, nu percepe un alt mod de convieţuire, o altă formă de guvernare ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar chiar şi dumneavoastră sunteţi reprezentantul acestei generaţii.

Igor Schin: „Da. Eu tot sunt fost cetăţean al Uniunii Sovietice, fiindcă sunt născut în 1982.”

Europa Liberă: Şi de ce mentalitatea dumneavoastră diferă de mentalitatea altor semeni de ai dumneavoastră?

Igor Schin: „De exemplu, dacă un vlăstar tânăr îl iei şi îl îndoi în dreapta, în stânga, el se modelează situaţiei. Dar dacă încerci un pom care are deja 30-40 de ani să-l modelezi în dreapta şi în stânga ori se fracturează, ori opune rezistenţă. Un alt factor ar fi clasa politică, care, la acel moment, fiind într-o dictatură şi un control foarte strict, s-a scăpat la o libertate, folosindu-se de naivitatea poporului mioritic şi credul, fură la maxim.

Nu avem o clasă politică cu tradiţii formate ca în alte state de sute de ani, avem doar nişte SRL-uri care, de la o perioadă la altă perioadă, îşi schimbă denumirea, brandul şi aceasta este tot şi vin cu un alt slogan care este în trend. Şi fac nişte sondaje în care văd cam ce doreşte poporul, îi ademeneşte iarăşi, doar schimbând alţi oameni, de imagine.

La noi oamenii nu au cultura politică de a înţelege lucrurile în esenţă. În față stau oameni care sunt nou pregătiţi pentru o anumită perioadă, dar în spate stau aceleaşi persoane care din anii ’90 până în prezent conduc această ţară din umbră.”

Europa Liberă: Şi cine sunt perdanţii şi cine sunt câştigătorii în aceşti 25 de ani?

Igor Schin: „Perdant este poporul care nu şi-a găsit un nivel de trai la care se aştepta. Majoritatea cetăţenilor sunt plecaţi. Dacă în anii ’90, Republica Moldova avea o populaţie de patru milioane şi ceva, la ziua de astăzi, ultimul recensământ nu poate să ne dea nişte cifre exacte, dar în Republica Moldova ar fi în jur de două milioane de cetăţeni, dintre care pensionarii, tinerii, copiii, iar forţa motrice sănătoasă a societăţii, care trebuie să aducă venitul, se află peste hotare, crescând PIB-ul altor ţări.”

Europa Liberă: Vorbind despre calitatea guvernării, despre calitatea clasei politice din Republica Moldova, cum se explică faptul că cei de la putere, călcând de atâtea ori pe aceeaşi greblă, nu trag învăţăminte?

Igor Schin: „Lor le este convenabil. Ce învăţăminte să tragă? Doar ieri au fost în Partidul Comuniştilor, azi sunt în Partidul Liberal, mâine sunt în partidul nu ştiu care. Pur şi simplu, fac un traseism dintr-o parte în alta şi îşi păstrează businessul, funcţiile.”

Europa Liberă: Pe dumneavoastră, ca alegător, vă deranjează acest traseism?

Igor Schin: „Pe mine mă deranjează nivelul de trai, posibilităţile care se oferă. Dacă tot se plâng că ţara nu dispune de resurse, dar dacă ne uităm la nivel global, avem ţări care au dat exemple prin istoria şi prin dezvoltarea lor, cum este Israelul, Singapore, Japonia, care nu au nicio resursă naturală, dar, dacă au avut disciplină şi au avut voinţă politică, şi au avut o atitudine responsabilă, şi au dorit să se dezvolte, aceste ţări la ziua de astăzi sunt nişte ţări-model şi se află printre topul statelor cele mai dezvoltate din lume.”

Europa Liberă: Dar ce modele sunt în societatea moldavă, astfel încât cetăţeanul să zică că poate să treacă strada cu acel om?

Igor Schin: „După mai multe trădări şi mişcări politice, societatea noastră, la ziua de astăzi, nu ştiu dacă mai are încredere în aşa-zişii lideri politici. Se fac sondaje că liderul ar fi acesta, ar fi celălalt. Este foarte dificil la ziua de astăzi să spui că acesta este liderul sau este salvatorul naţiunii noastre.”

Europa Liberă: Dacă Igor Schin ar fi fost deputat sau ministru, ar fi existat o diferenţă între cei care conduc şi Igor Schin?

Igor Schin: „Cum se spune, cu o rândunică nu se face primăvara sau cu unul în câmpul de luptă nu poţi duce o bătălie. De aceea nu e de ajuns să fie doar Igor Schin, trebuie să fie o unitate colectivă, deoarece Parlamentul este organul reprezentativ şi este un organ colectiv.”

Europa Liberă: Pentru felul cum gândiţi, aveţi mai mulţi prieteni la Cahul sau mai puţini?

Igor Schin: „Eu mă strădui să clădesc legăturile şi relaţiile cu persoane pe sinceritate şi pe deschidere totală. Aceasta îmi ajută să am stimă şi respect din partea altor persoane, pentru că le răspund cu aceeaşi monedă.”

Europa Liberă: Un funcţionar îşi poate păstra integritatea morală, făcând parte dintr-un sistem corupt?

Igor Schin: „Ceea ce ţine de situaţia funcţionarilor, este cam stranie în Republica Moldova, deoarece coşul de consum e în jur de 4000 de lei lunar, iar statul prin sistemul său de salarizare îi dă un salariu de 2000 de lei şi îl constrânge din toate punctele de vedere, nepermiţându-i să aibă al doilea serviciu, nu i se permite să aibă alte surse de venit. Şi, practic, statul însăşi îl îndreaptă spre calea de a-l face corupt, fiindcă funcționarul este nevoit, serviciile comunale depăşesc salariul pe care îl primeşte.

Este foarte greu acum să acuzăm că funcţionarii publici sunt vinovaţi de corupţia din întreaga ţară. Cred că există alte instituţii ale statului care nu-şi fac treaba. Cu părere de rău, presa mediatizează din anii ’90 diferite cazuri de scandaluri, dar finalitatea acestor cazuri dispare în ceaţă şi pe parcurs apar noi cazuri şi tot aşa se perindă. Și lumea este hrănită cu showuri.”

Europa Liberă: Atât cetăţenii Republicii Moldova, cât şi partenerii din exterior ai ţării spun că, dacă ar exista voinţă politică să fie reformată justiţia, lucrurile s-ar schimba în bine. Dumneavoastră sunteţi exponentul acestui sistem, cum vedeţi o adevărată reformă în justiţie?

Igor Schin: „Poţi să schimbi la un automobil toate piesele, dar dacă nu schimbi conducătorul acestui automobil, degeaba schimbi piesele. Aşa este şi în sistem: dacă nu se schimbă mentalitatea şi nu se schimbă oamenii care vor să facă schimbarea şi doar schimbăm pe hârtie ştampile, dar iarăşi, mentalitatea şi voinţa nu este din interior schimbată, degeaba, conducătorul maşinii rămâne acelaşi. Eu văd că în toate domeniile se cristalizează câte o castă cât mai opacă şi cât mai închisă la reforme şi acest sistem se cristalizează tot mai tare. Şi aceasta cred că este situaţia care duce acest stat la faliment. Noi, cu părere de rău, zicem că avem economie, dar nu ştiu care este economia Republicii Moldova, dacă umblăm cu cerşitul ba la europeni, ba la ruşi: daţi-ne, vă rog; daţi-ne, vă rog.”

Europa Liberă: Ca jurist vă întreb, există şanse să fie făcută reformă?

Igor Schin: „Republica Moldova are un cadru legal foarte bun, dar nu este implementat.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să fie implementat?

Igor Schin: „Să fie responsabilitate, să fie tras cel vinovat la răspundere. Şi cum zice proverbul: peştele se strică de la cap, dar se curăţă de la coadă. Chiar recent am văzut când celor doi cetăţeni pentru doi harbuji li s-au dat cinci ani, dar cei care fură milioanele au câte doi ani pedeapsă. Aceasta este şi explicaţia situaţiei.”

Europa Liberă: E totul pierdut?

Igor Schin: „Nu cred că e totul pierdut.”

Europa Liberă: Cu cine se face schimbarea?

Igor Schin: „Tânăra generaţie în toate societăţile a făcut schimbările. Numai că la noi tânăra generaţie a fost folosită doar ca forţă de răsturnare a situaţiei şi după aceea au fost lăsaţi de izbelişte.”

Europa Liberă: Şi acum tinerii, având învăţată această lecţie, ar putea să aibă alt comportament? Ar putea să selecteze grâul de neghină? Ar putea să scoată la suprafaţă un lider naţional, politicieni care să formeze o elită în Moldova?

Igor Schin: „Este foarte complicat. Deoarece societatea noastră e foarte divizată atât pe criteriu şi religios, şi politic, şi etnic, şi lingvistic. Și această dezbinare duce la degradare per ansamblu, adică nu este o consolidare la un ideal al ţării, care ne-ar duce pe noi într-un viitor mai bun. Ţara este divizată pe aceste criterii, dar noi trebuie să găsim mijlocul de aur, să-l găsim pentru a o consolida.”

Europa Liberă: Trebuie timp, trebuie oameni. Când? Cu cine? Cum?

Igor Schin: „Totuşi, ne uităm că vinovaţi sunt liderii politici care dezbină societatea în „ai noştri” şi „ai voştri”, în loc să o consolideze.”

Europa Liberă: Vă este frică de schimbarea vectorului geopolitic al ţării?

Igor Schin: „În situaţia în care acest vector ar aduce stabilitate şi dezvoltare economică pozitivă pentru acest stat şi pentru cetăţean, pentru mine nu ar fi o problemă că ar merge la Vest sau la Est. În cazul în care ar fi o stabilitate economică, în cazul în care avem de ales între Est şi Vest, puterea poporului este în mâinile poporului, poporul trebuie să decidă.”

Europa Liberă: Personal pentru care direcţie aţi opta?

Igor Schin: „Eu optez pentru valorile europene.”

Europa Liberă: De ce? Şi cum convingeţi şi pe alţii că aceste valori europene sunt în avantajul cetăţeanului şi al statului care aspiră să parcurgă acest drum?

Igor Schin: „Am avut ocazia să merg atât în spaţiul estic, cât şi în spaţiul vestic şi am văzut diferenţele. Dacă în Europa este garantată siguranţa cetăţeanului şi în domeniul medicinii, şi în domeniul social, şi un salariu stabil, partea estică se confruntă cu această instabilitate şi această nesiguranţă a zilei de mâine.”

Europa Liberă: Ce vă doriţi cel mai mult acum?

Igor Schin: „Stabilitate. Nu putem noi să aşteptăm să vină să ne facă altcineva stabilitatea nouă. Noi nici până în ziua de azi nu ne-am clarificat ce dorim. Aceasta este marea dilemă a societăţii noastre.”

Europa Liberă: În 1991, când s-a proclamat independenţa Republicii Moldova, cum îţi închipuiai acest stat peste 25 de ani?

Igor Schin: „Eram copil şi nu prea înţelegeam la acel moment evenimentele. Nu eram atât de maturizat ca să percep lucrurile.”

Europa Liberă: Dar următorii 25 de ani cum ar putea să fie?

Igor Schin: „Este foarte greu de spus. În situaţia geopolitică pe care o vedem tot mai tensionată la nivel global, avem conflicte şi avem situaţii sociale scăpate de sub control atât în Europa, cât şi în spaţiul estic, avem conflicte în vecinătatea noastră, cum este în Ucraina, şi alte conflicte în zonă – Karabah ş.a.m.d. – conflictul iscat între Rusia şi Turcia, care poate să se declanşeze pe alte teritorii. Este foarte greu de prognozat la moment traseul exact pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Daţi o şansă guvernării?

Igor Schin: „Nu prea. Deoarece declaraţiile şi reformele se bat cap în cap. Dar cetăţenii Republicii Moldova sunt mioritici, acceptă să-şi ia geanta în spate şi să meargă mai bine peste hotare şi acolo începe să-şi tragă după el toată familia. Poate liniştea sufletească nu şi-o găseşte, dar stabilitatea şi-o găseşte acolo.”

***

Țara continuă să se afle în fața mai multor provocări, precum instabilitatea politică și sărăcirea populației. Mai mulți cetățeni cred că Moldova eșuează ca stat. Dar ce ar însemna de fapt falimentarea unei țări care nu reușește să se edifice? E una dintre întrebările pe care am adresat-o lui Ceslav Ciobanu, fost consilier al lui Mihai Gorbaciov în relațiile cu țările din Europa Centrală și de Est, fost consilier al primului președinte Mircea Snegur, ex-ambasador moldovean în Statele Unite ale Americii, actualmente profesor la Universitatea de Stat din Virginia, SUA.

Ceslav Ciobanu

Ceslav Ciobanu

Ceslav Ciobanu: „Nu aş vrea să fiu chiar atât de pesimist, să afirm că, la 25 de ani de independență, am devenit un stat în prag de faliment, dar evoluţiile din ultimul timp nu prea dau multe temeiuri pentru optimism. Şi totuşi aş vrea să rămân optimist, întrucât elasticitatea, să spunem, rezistenţei unui stat, în special în tranziţie, este destul de mare, după cum ne-am convins în ultimii 25 de ani.”

Europa Liberă: Pe parcursul acestor ani, cine a avut de câştigat şi cine este perdant?

Ceslav Ciobanu: „Sigur că Moldova este diferită în aceşti 25 de ani de ceea ce a fost la început de cale. Multe lucruri s-au schimbat, s-au schimbat în bine, dar sunt şi multe lucruri care trezesc, pur şi simplu, îndoieli în viabilitatea acestui stat, în strategia de viitor, în încercarea de a identifica calea naţională a Moldovei spre Europa sau în care parte ne ducem, încotro ne ducem. Eu aş crede că tragedia reformelor în Moldova constă în faptul că roadele acestor reforme au fost, în mare măsură, privatizate de 1-2% din populaţie, aşa-numita nouă elită economică şi politică sau nuvoriși, iar costurile au fost de fapt socializate, atribuite celorlalte 98-99%.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi „noua elită politică”. În Moldova cetăţenii spun că ar fi oligarhii.

Ceslav Ciobanu: „Da, putem să-i numim oligarhi. De la aceasta situaţia nu se schimbă. În special, este îngrijorător faptul formării monopolurilor în cele mai importante ramuri ale economiei, a concreşterii puterii economice cu cea politică în contextul insuficienţei cadrului legislativ şi instituţional, al reglementării de stat. Poate ceea ce este şi mai important, a impotenţei statului în aplicarea chiar şi a celor legi care deja a fost adoptate. După părerea mea, supremaţia legii mai rămâne încă la nivel de declaraţii, fiind adesea substituită de cumetrism, nănăşism şi alte pârghii tradiţionale de influenţă.”

Europa Liberă: Şi iată pe acest fondal pot să apară elite politice? Pentru că sunt voci care spun că anume lipsa acestor elite politice a şi lăsat statul să stagneze, dacă e să comparăm cu Ţările Baltice, cu alte state care au făcut parte din aceeaşi URSS.

Ceslav Ciobanu: „Eu aş vrea totuşi să fiu optimist. Sunt unele momente care inspiră acest optimism, bunăoară, alegerea în contextul public a guvernatorului Băncii Naţionale, domnul Sergiu Cioclea, context la care au participat mai mulţi reprezentanţi ai businessului, sectorul bancar, este un precedent în istoria Moldovei. Şi eu cred că asemenea precedent ar mai putea fi repetat, ar putea fi şi în alte domenii, nu numai în sectorul bancar.”

Europa Liberă: La şefia Băncii Naţionale a candidat şi un moldovean aflat peste ocean, se pare că chiar pe unde vă aflaţi şi dumneavoastră, domnul Vadim Brînzan, un om care ar merita să ocupe o anumită funcţie în Republica Moldova. Dar după ce a candidat se pare că au şi uitat cei de acasă de el.

Ceslav Ciobanu: „Îl cunosc foarte bine pe Vadim Brînzan. Mai mult ca atât, cred că este într-adevăr unul dintre acei tineri reprezentanţi ai Moldovei care ar putea scoate ţara din nevoi, să spunem aşa, ar putea contribui la crearea unei noi imagini a ţării, ba chiar mai mult ca atât, la prosperarea economică. Nu numai că îl cunosc, suntem chiar buni prieteni, pe timpuri l-am recomandat la Școala de Business din Harvard, pe care cu succes a terminat-o, este unul din puţinii moldoveni care a terminat-o. Mai avem asemenea moldoveni chiar pe Wall Street, la unele dintre cele mai mari bănci americane din lume, care își îndeplinesc de minune obligaţiunile lor. Eu nu cred că noi nu avem candidaţi la această nouă elită. Pur şi simplu, trebuie de creat condiţii pentru a-i atrage, pentru a-i reîntoarce.”

Europa Liberă: Dar se pare că nimeni nu are interesul acesta să le creeze condiţii. Până când nu vor încerca ei să vină să dea din coate aici, să-şi facă un nume, să câştige încrederea cetăţeanului care ar putea să-l promoveze în anumite funcţii.

Ceslav Ciobanu: „Da, situaţia nu prea atrage aceşti tineri care au business bine stabilit sau un lucru bine stabilit în Occident, inclusiv în Statele Unite ale Americii şi sigur că nu prea este atractivă reîntoarcerea în Moldova. Dar totuşi lumea s-ar întoarce, fiindcă are multe conexiuni, mă refer nu numai la rude, la neamuri, la prieteni, dar mai există şi un dor de ţară. Şi eu sunt sigur că anume această pleiadă de tineri ar putea să întoarcă situaţia.”

Europa Liberă: Domnule profesor, de şapte ani aşa-numita guvernare pro-europeană încearcă să convingă populaţia că anume ei sunt capabili să apropie ţara de Uniunea Europeană, dar lumea nu prea crede în ceea ce se promite din vârful puterii. Autorităţile încearcă să convingă cetăţenii să le mai dea o şansă, dar populaţia de aici rămâne sceptică. Ce evoluţii pot urma?

Ceslav Ciobanu: „Noi nicidecum nu tragem învăţăminte, concluzii din propria noastră experienţă. Eu îmi amintesc la început de cale cât de mare era entuziasmul şi susţinerea pentru reforme şi cât de mare a fost creditul societăţii pentru cei care promovau reformele. Cu părere de rău, acest credit a fost consumat, în mare măsură, din cauza inconsistenţei guvernării.

Pe atunci când, după 2009, venise la putere noua alianţă pro-europeană, guvernul format de alianţă, am scris în 2012, problema constă în capacitatea acestei guvernări de a-şi realiza potenţialul, de a rezista la provocările momentului, în special în ajunul campaniilor electorale, de a nu se destrăma sub povara ispitelor şi greutăţilor, a ambiţiilor bonapartiste ale unor noi lideri, precum s-a mai întâmplat în istoria recentă a ţării. Cu părere de rău, anume lucrul acesta s-a întâmplat în ultimii ani.

Am în faţă un raport al unor organizaţii internaţionale, în care ţările din Europa de Răsărit şi Centrală sunt evaluate după criteriile promovării reformelor democratice şi economice. Cu părere de rău, nu prea stăm bine în acest clasament, nu prea ne bucurăm de mari performanţe. Deci, nu prea mare progres a avut această alianţă care în declaraţii era foarte bună, în semnarea documentelor era foarte bună şi mult mai prost au mers lucrurile în realizarea legilor, iniţiativelor deja adoptate şi promulgate.”

Europa Liberă: Şi, în cazul acesta, preferinţele alegătorilor se îndreaptă către partidele pro-ruse, partidele de stânga.

Ceslav Ciobanu: „Eu pot să înţeleg alegătorii, care au fost de fapt amăgiţi în speranţele lor de a vedea o lumină în toată această situaţie. Faptul că Parlamentul, guvernul promovează iniţiative de integritate, iniţiative în domeniul reformelor energetice, în domeniul promovării drepturilor omului, în acelaşi timp, inflaţia creşte, tarifele la energia electrică, la gaze, la utilităţi cresc, pensiile stagnează, salariile de asemenea. Cum pot cetăţenii să aibă încredere în asemenea declaraţii, care s-au făcut ani şi ani la rând?”

Europa Liberă: Cronicarul zicea că Moldova s-ar afla în calea tuturor relelor. Mai nou, se zice că Moldova se află la răscrucea tuturor oportunităţilor. Din punct de vedere geopolitic, totuşi ţara ar fi importantă, dar anume această geopolitică împarte opţiunile moldovenilor, unii vor ca Moldova să se apropie şi mai mult de Federaţia Rusă a lui Vladimir Putin, alţii dimpotrivă, cred că salvarea este dacă Moldova se va integra la modul serios în Uniunea Europeană. Cum împaci spiritele?

Ceslav Ciobanu: „Au chinezii o zicală: dacă vrei să-i doreşti cuiva răul, doreşte-i să trăiască toată viaţa în tranziţie. Îmi face impresia că noi continuăm lupta pentru existenţă în tranziţie. Au fost adoptate destule legi, iniţiative bune, dar eu cred că acum ar fi cazul lumea să mai vadă şi rezultatele acestor iniţiative, ale acestor declaraţii.

Dacă vrem să facem viaţa mai bună, trebuie de început cu abordarea problemelor de fiecare zi ale populaţiei, cu care se confruntă. Mai puţin să facem declaraţii despre integrarea în Occident sau în Orient, sau în Apus, sau la Răsărit şi mai mult să ne gândim la ceea ce trebuie de făcut. De altfel, tot timpul sunt frustrat când citesc noutăţile din Moldova: noi, moldovenii, sau protestăm, sau petrecem timpul în chefuri. Chiar mă miră de unde atâtea distracţii, de unde atâtea zile de odihnă, de unde atâta energie irosită aiurea. Este timpul să ne facem datoria aşa cum trebuie, fiecare la locul lui. Eu nu cred că Statele Unite ale Americii sau Europa s-au retras din Moldova, mie îmi face impresia că Moldova se retrage din Europa, după toate evoluţiile din ultimul timp.”

Europa Liberă: Şi chiar Casa Albă nu a lăsat Rusia să domine regiunea?

Ceslav Ciobanu: „Nu cred că s-au retras Statele Unite ale Americii sau Europa din Moldova. Pur şi simplu Moldova ar trebui să decidă ce doreşte, quo vadis, unde pleacă, în care direcţie.”

Europa Liberă: De ce Ceslav Ciobanu nu revine la Chişinău să pună umărul la dezvoltarea statului? Şi dacă ar fi Ceslav Ciobanu ministru, deputat, ar putea să facă mai mult decât cei care ocupă aceste funcţii?

Ceslav Ciobanu: „Decizia mea de a rămâne aici, de a-mi relua cariera academică, sunt acum profesor universitar la una din universităţile din Virginia, a fost o decizie impusă. Eu nu am avut scopul să rămân, voiam să mă întorc să pun umărul, aşa cum am făcut-o atunci când m-a invitat fostul preşedinte, domnul Snegur.”

Europa Liberă: Atunci v-a adus acasă de la Moscova.

Ceslav Ciobanu: „Da, de la Moscova.”

Europa Liberă: Acum ar trebui să reveniţi de la Washington.

Ceslav Ciobanu: „Acum de la Washington. Şi de alde mine sunt mai multe persoane care nu au avut de ales, să spunem aşa. Deci, în 2001, când am fost rechemat...”

Europa Liberă: …rechemat din funcţia de ambasador al Moldovei în SUA.

Ceslav Ciobanu: „Exact. Am acceptat rechemarea, fiindcă un nou preşedinte îşi are preferinţele sale, îşi are oamenii săi pe care trebuie să-i promoveze. Dar modalitatea în care s-a făcut această rechemare, pur şi simplu, m-a umilit, m-a jignit foarte mult şi am decis că nu este cazul să lupt cu morile de vânt, ştiţi cine era la guvernare în 2001, şi m-am retras, m-am reîntors la cariera mea academică. Nu a fost uşor deloc, vă spun sincer, era o luptă pentru supravieţuire, având familia, trei copii aici, dar, slavă Domnului, am rezistat. Şi, sigur, aşteptam cineva să-şi aducă aminte, să discute cu mine cel puţin, dar o propunere serioasă de a reveni nu am avut niciodată.”

Europa Liberă: Dacă Moldova ar avea un lider naţional, lucrurile ar sta altfel? Moldova ar avea alt viitor?

Ceslav Ciobanu: „Cred că da, un lider. În special în zona noastră, în fostele republici sovietice, tot timpul rolul personalităţii a fost destul de important. Eu îmi amintesc cum au procedat balticii, în perioada când s-a destrămat Uniunea Sovietică, în perioada independenţei, redevenirii naţionale, ei au invitat un profesor american pentru funcţia de preşedinte al ţării. Avem aici multe persoane, personalităţi care ar putea face faţă la aceste provocări, dar eu cred că şi în Moldova sunt multe personalităţi, persoane tinere care ar putea face treabă. Unicul lucru, salvarea moldovenilor, este în mâna moldovenilor. Nu cred că chiar şi o personalitate puternică, cât de puternică ar fi, ar putea să schimbe tare multe, dacă nu va fi o echipă, dacă nu va fi o înţelegere, nu va fi o idee naţională asupra căreia să se lucreze.”

Europa Liberă: Câţi ani i-ar trebui Moldovei să scape de corupţie, de sărăcie, de fărădelege?

Ceslav Ciobanu: „În trei-cinci ani. Întorcându-ne la legile pe care le-am adoptat şi implementându-le pas cu pas, asigurându-şi guvernarea credibilitatea şi promovând reformele în interesul populaţiei, cred că situaţia în trei-cinci ani ar putea să se schimbe. Eu văd schimbări potenţiale în domeniul bancar, care este acum cel mai vulnerabil, revenirea la specialişti profesionişti în domeniu cu nume internaţional cred că este un semn bun. Sunt şi alte domenii unde am putea beneficia de această experienţă, de acest profesionalism. Indiferent de culorile politice, de aspiraţiile politice, eu cred că trebuie de muncit la lucruri simple, la lucruri care trebuie fixate astăzi şi nu mâine.”

Europa Liberă: Din 1991 până astăzi, Moldova a avut politicieni cinstiţi, integri moral, să se gândească la interesul statului, la interesul cetăţeanului?

Ceslav Ciobanu: „Nu aş fi atât de categoric să spun că nu a avut.”

Europa Liberă: Dar unde sunt ei, dacă i-a avut?

Ceslav Ciobanu: „Persoanele, care ar fi fost integre, care au avut părerea sa, aceste persoane nu prea au fost susţinute sau promovate, sau înţelese. Mai mult s-au bazat alegerile pe devotamentul faţă de boss, pe cumetrism, nănăşism şi alte pârghii tradiţionale de influenţă şi mai puţin pe calităţile profesioniste, pe integritate. Eu totuşi cred că ţara are şanse, ţara are lideri care trebuie, pur şi simplu, să se manifeste ei înșiși.”

Europa Liberă: Dar se zice că pe aceştia îi înghite sistemul.

Ceslav Ciobanu: „Aşa este. Dar şi sistemul poate fi schimbat dacă există dorinţă, dacă există voinţa politică şi dacă societatea civilă, de altfel, la acest capitol suntem ceva mai bine plasaţi în avansarea reformelor, dacă societatea civilă îşi va spune cuvântul. Noi suntem în secolul 21 şi cred că ar trebui să mizăm mai mult pe pârghiile democratice, decât pe cele dictatoriale pentru schimbarea situaţiei.”

Europa Liberă: Dar guvernanţii profită de aceste valori democratice şi îşi fac mendrele aşa cum înţeleg şi cum le este pofta. Şi de aici deznădejdea în societatea moldavă.

Ceslav Ciobanu: „Guvernanţii au fost votaţi de moldoveni. Şi tot aşa cum au fost votaţi în oficiu, tot aşa pot să fie votaţi afară din oficiu… Şi eu cred că aceasta ar fi o soluţie.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG