Linkuri accesibilitate

În zorii Perestroikăi, co-fondatorul Apple a mers la Moscova cu ideea ca noile computere să fie produse în Uniunea Sovietică.

În zorii Perestroikăi și ai propriei sale cariere, co-fondatorul Apple, Steve Jobs, a mers la Moscova cu ideea ca noile computere ale acestei companii să fie produse în Uniunea Sovietică. La 40 de ani de la crearea Apple, corespondentul Europei Libere, Carl Schreck, s-a interesat ce s-a ales din acea idee.

Steve Jobs, vorbind la o prezentare a companiei Apple la Yerba Buena Center din San Francisco, 27 ianuarie 2010, California

Steve Jobs, vorbind la o prezentare a companiei Apple la Yerba Buena Center din San Francisco, 27 ianuarie 2010, California

Era vara anului 1985. Atașatul comercial din cadrul Ambasadei americane de la Moscova, Mike Merin, atunci în vârstă de 25 de ani, avea programată, în inima imperiului sovietic, o întâlnire cu doi reprezentanți ai companiei Apple. Unul, își amintește Merin, era „mai în vârstă”, iar pe celălalt îl descrie fiind „înalt, slab, cu părul drept și foarte nerăbdător”. Nu i-a dat prea multă atenție, mai ales că primul s-a prezentat ca fiind consilier general în cadrul companiei Apple, deci, o figură importantă. Vizitatorii americani aveau următorul plan: să deschidă în Uniunea Sovietică o unitate de producție pentru computere. Merin i-a avertizat că această idee ar putea încălca mai multe regulamente menite să împiedice preluarea de către sovietici a tehnologiilor americane. Remarca nu a fost pe placul unuia dintre vizitatori, celui mai tânăr dintre ei. „Cine ești tu? Doar un birocrat! Habar nu ai cu ce ne ocupăm”, i s-a reproșat, fiind necesară intervenția colegului său pentru a calma spiritele.

Originalul computerului Apple Macintosh, ianuarie 1984

Originalul computerului Apple Macintosh, ianuarie 1984

Mai târziu, în seara acelei zile, Merin i-a dus la un restaurant cu specific georgian. În timp ce le vorbea despre faimoasele bucate din carne, fondatorul Apple, un vegetarian sadea, a comandat o salată. Atunci i s-a aprins beculețul, iar Merin și-a dat seama că cel al cărui carte de vizită a ignorat-o era, de fapt, Steve Jobs. Astăzi, Mike Merin își amintește cu zâmbetul pe buze incidentul. A fost prima și ultima dată când Jobs a vizitat Uniunea Sovietică. De la moartea sa, în 2011, au ieșit la suprafață mai multe detalii despre acea călătorie, efectuată la scurt timp după accederea la putere a liderului reformist Mihail Gorbaciov.

De exemplu, în 1988, Jobs le-a spus anchetatorilor din cadrul Departamentului Apărării al Statelor Unite că în timpul călătoriei sale la Moscova a avut de-a face cu un avocat despre care crede că „ar fi lucrat pentru CIA sau KGB”. Aceste detalii apar în documentele secrete ale Pentagonului, obținute, în 2012, de revista „Wired”. Numele avocatului nu a fost făcut public, însă Jobs a menționat că acesta ar fi facilitat „comunicarea între Statele Unite și Uniunea Sovietică”. Nu deținea însă dovezi clare că acesta ar avea legături cu Securitatea.

Monumentul lui Steve Jobs, sub forma unui iPhone, din curtea Universității de Stat din St. Petersburg, 10 ianuarie 2013

Monumentul lui Steve Jobs, sub forma unui iPhone, din curtea Universității de Stat din St. Petersburg, 10 ianuarie 2013

Până a ajunge la Moscova, Jobs a participat la o expoziție comercială la Paris, unde a stat de vorbă cu vicepreședintele de atunci al Statelor Unite, George Bush. Acesta l-a încurajat să „dea Rusiei computere, pentru a provoca revoluția din interior”. Totuși, în acea perioadă Washingtonul nu a permis companiei Apple să vândă computerele Macintosh în Uniunea Sovietică.

În scurta sa călătorie la Moscova, Steve Jobs a ținut și o prelegere în fața studenților de la informatică. Nu se știe exact dacă există o transcriere a discursului său, însă, în 2011, un veteran IT din Federația Rusă, membru al Academiei Ruse de Științe, Victor Zaharov, a publicat conspectul făcut în timpul acelei prelegeri. Desigur, aceste notițe ar putea să nu prezinte cu acuratețe ideile lui Jobs, însă conțin una din metaforele preferate ale lui Steve Jobs, care descria computerul ca fiind „bicicletă pentru mintea umană”.

Afișul filmului „Steve Jobs”

Afișul filmului „Steve Jobs”

Biografia lui Steve Jobs este prezentată în cartea ce-i poartă numele, scrisă de Walter Isaacson, și în care se menționează, între altele, că Jobs ar fi fost interesat la Moscova să afle detalii despre Lev Troțki, liderul bolșevic declarat „dușman al poporului”, exilat din Uniunea Sovietică și asasinat în Mexic la cererea lui Stalin. Isaacson scrie că un agent KGB care „avea grijă de Jobs” cât acesta s-a aflat la Moscova, i-ar fi sugerat fondatorului Apple să se calmeze. „Nu cred că vrei să vorbești despre Troțki”, i-ar fi spus acesta, „istoricii noștri i-au studiat biografia și nu credem că este o figură importantă”.

Isaacson mai scrie că în timpul vizitei sale la Moscova Jobs a participat la petrecerea organizată de ambasada americană de ziua Independenței SUA, pe 4 iulie. Totuși, autoritățile sovietice l-au împiedicat să ajungă la o ceremonie privată, organizată la vila ambasadorului american din afara Moscovei. Nu era mare lucru, pur și simplu lui Jobs și colegului său li s-a dat de înțeles că nu pot face chiar tot ce vroiau în Uniunea Sovietică.

XS
SM
MD
LG