Linkuri accesibilitate

Reacții internaționale la achitarea ultranaționalistului sîrb Vojislav Seselj


Imagine a Curții de la Haga

Imagine a Curții de la Haga

Mark Ellis, șeful Asociației Internaționale a Baroului spune într-un interviu cu Radio Europa Liberă că, după opinia lui, Tribunalul ONU a dat o hotărîre eronată în cazul lui Vojislav Seselj, liderul Partidului Radical Sîrb.

Mark Ellis, directorul executiv al Asociației Internaționale a Baroului, a urmărit îndeaproape, timp de ani de zile, deliberările Tribunalului pentru Crimele de Război din fosta Iugoslavie. Opinia lui este că judecătorii au greșit astăzi 31 martie cînd l-au achitat pe Vojislav Seselj, liderul Partidului Radical Sîrb de toate acuzațiile de crime de război și de crime împotriva umanității, inclusiv de ucider, persecuție și expulzări în Bosnia-Herțegovina, Croația și Serbia.

avocatul Mark Ellis

avocatul Mark Ellis

Ellis a declarat pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea că în acest caz procurorul-șef ar trebui să facă apel împotriva deciziei Tribunalului ONU de la Haga pentru ceea ce, după părerea lui, au fost „erori factuale și erori de interpretare a legii”.

REL/RL: În ce măsură diferă acest caz de cele de profil înalt anterioare audiate de Tribunalul de la Haga și care este estimarea Dvs. despre achitarea lui Seselj de toate acuzațiile?

Mark Ellis: „Este vorba de un caz care nu implică un lider militar de genul lui Mladic sau chiar [Radovan] Karadjici. Acesta este mai curînd de privit din perspectiva unui lider politic. Centrală este ceea ce constituie relația cauzală și responsabilitatea în cazul acestui lider politic și crimele care au fost comise. Cred că judecata dată este extrem de dificilă și, cred, lipsită de bază. Ea tinde să ignore sau chiar să treacă peste - și în orice caz să nu țină cont de hotărîrile din trecut ale Curții și de principii generale ale legislației internaționale... Este o hotărîre, mi se pare, practic greu de apărat. Cred, de asemenea, că hotărîrea este lipsită de coerență în privința unor aspecte ale legislației existente în unele din aceste importante domenii.”

REL/RL: Judecătorul Jean-Claude Antonetti a conchis în verdictul cazului Seselj că „propaganda ideologiilor naționaliste nu constituie un delict. Acuzarea a eșuat să demonstreze o legătură concretă între discursurile naționaliste ale lui Seselj și crimele comise”. Ce credeți despre o asemenea judecată?

Mark Elis: „Pur și simplu, nu sînt de acord cu această poziție. Jurisprudența în tribunalele internaționale, nu numai la cel de la Haga, este clară în acest sens. Discursul inflamator poate incita indivizii să comită crime; iar aceasta este exact ce s-a petrecut în cazul dat. Pe front au fost trimiși voluntari. Acești voluntari au plecat să ucidă. Ei s-au ocupat de familii deplasate tocmai din cauza etniei lor. Un individ poate să nu fie direct responsabil de uciderea sau deplasarea cuiva, dar cu siguranță a fost implicat în incitarea sau a contribuit la asemenea fapte. În acest sens a argumentat acuzarea. Și consider că au existat, în opinia mea, dovezi în acest sens. Majoritatea Curții a negat faptul. Dar să sugerezi că incitarea politică prin discursul inflamator nu ar fi relevantă în acest tip de procese, nu cred că este adevărat.”

RFE/RL: Luînd în considerare chemările inflamatorii ale lui Seselj la începutul anilor 1990 pentru constituirea unui „Serbii Mari” pe spezele celorlalte etnii din Balcani, sînteți surprins că Tribunalul ONU l-a achitat?

Mark Ellis: „Am fost surprins că judecătorii s-au limitat la acest tip de analiză și nu au urmat jurisprudența Tribunalului, anume că - cred eu - acest scop politic al creării unei Serbii Mari trebuia pus în legătură cu acțiunea criminală comună; și că ea a existat tocmai pentru a conduce aceste acte criminale.” [...]

RFE/RL: Care au fost problemele cu care s-au confruntat procurorii și care au condus judecătorii să conchidă că ei au eșuat să prezinte suficiente mărturii pentru a dovedi o legătură directă între discursurile naționaliste ale lui Seselj și actele criminale comise de voluntarii militari?

Mark Ellis: „Acuzarea s-a bazat pe o serie de mărturii, iar mai tîrziu mărturiile, pur și simplu, s-au dispersat. Martorii au început să-și retracteze mărturiile și a dispărut voința de a mai participa la proces. Aceasta a fost una din problemele majore ale acestor procese. Cînd martorii sînt intimidați, ei încep să resimtă că nu mai pot fi parte din proces, deoarece ei trăiesc exact în acele teritorii unde au fost comise crimele și presiunea pusă pe ei devine semnificativă.”

REL/RL: Ce puteți spune despre procesele în apel? Va fi unul lung? Sau se va lua în cele din urmă o hotărîre pentru a se pune capăt procesului care durează de mai bine de 13 ani?

Mark Ellis: „Timpul va fi sub presiune, deoarece, așa cum știu, în esență, Tribunalul și-a încheiat mandatul. Există însă acest mecanism care a fost creat pentru a se pemite continuarea acestui proces - inclusiv prin apel contra verdictului. În acest caz trebuie neapărat să se desfășoare un proces în apel. Acuzarea va avea un răgaz de 30 de zile pentru a decide dacă va face apel. Apoi va avea alte 90 de zile la dispoziție pentru a-și pregăti expunerea. Și apoi procesul în apel va începe. Așa că nu va mai fi o perioadă de zece ani... Procesul în apel judecă dacă s-a făcut o eroare factuală sau una legislativă. Acest lucru va fi pus în discuția Curții de Apel. Cred că există dovada aici care sugerează că s-au făcut erori în ambele privințe, că judecătorii s-au îndepărtat atît de la interpretarea corectă a legii cît și a faptelor”.

XS
SM
MD
LG