Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu binecunoscutul profesor universitar și expert constituțional.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins ieri printr-o majoritate de voturi inițiativa Platformei Demnitate și Adevăr (DA) de organizare a unui referendum republican privind schimbarea modalității de alegere a șefului statului, reducerea numărului de deputați până la 71 și lipsirea acestora de imunitate. CEC a considerat, în baza unui articol al Constituţiei pe care mulţi îl consideră contradictoriu, că nu au fost respectate toate prevederile ce permit convocarea unui plebiscit. În consecinţă, cele peste 400 de mii de semnături ale cetăţenilor în favoarea unui referendum nu vor avea, se pare, nici un efect.

Nicolae Osmochescu

Nicolae Osmochescu

O convorbire pe această temă cu expertul constituţional Nicolae Osmochescu, doctor în drept şi profesor universitar.

Europa Liberă: CEC a respins iniţiativa Platformei „DA” de organizare a unui referendum republican privind schimbarea modalității de alegere a șefului statului, reducerea numărului de deputați până la 71 și lipsirea acestora de imunitate. Comisia a constatat că grupul de inițiativă nu a colectat cel puţin 20 000 de semnături în fiecare din cel puţin jumătate de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi, aşa cum cere art. 141 al Constituţiei. Dvs. vi se pare justificată această decizie din perspectiva literei şi spiritului Constituţiei?

Nicolae Osmochescu: „Mi se pare o decizie eronată, necorectă din mai multe motive. În primul rând, Constituţia, în art. 141, stipulează clar că un referendum poate fi iniţiat după ce vor fi colectate 200 de mii de semnături de la cetăţenii Republicii Moldova care au drept de vot din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale. Când a fost introdusă modificarea respectivă, în anul 2000, atunci mai existau aşa-numitele judeţe. Această idee a fost concepută că din jumătate de judeţe e nevoie de 20 de mii. Mai târziu s-a realizat reforma administrativ teritorială şi s-a trecut la raioane. Oficial sunt 36 de raioane şi municipii.

Strict conform articolului 141 trebuie să fie colectate nu mai puţin de 200 de mii de semnături din cel puţin jumătate din unităţi teritorial administrative. În cazul dat, grupul de iniţiativă, cei care s-au ocupat cu colectarea semnăturilor au prezentat peste 400 de mii de semnături în favoarea referendumului, practic de două ori mai mult.

CEC operează cu cifra de 360 de mii pornind de la ideea că jumătate din raioane este 18, câte 20 de mii din fiecare. Se operează cu două cifre diferite. Nimeni nu a dat o interpretare oficială de care cifră să se conducă, strict în conformitate cu spiritul legii.

CEC trebuia să se conducă de Constituţie, care are putere superioară faţă de oricare altă lege, inclusiv de Codul electoral la care face referinţă CEC.

Doi: din toate fazele de pregătire şi de colectare a semnăturilor pentru organizarea referendumului am fost martorii unei distanțări a CEC de cei care se ocupau de colectarea semnăturilor. Şi a fost nu doar distanţare, dar în unele cazuri au fost create chiar şi unele obstacole. Comitetul organizatoric se adresa pentru eliberarea listelor suplimentare. Ele nu erau prezentate la timp de CEC. Al treilea factor este că însăși în procesul colectării semnăturilor în multe unităţi administrativ teritoriale la nivel de primării, la nivel de raioane primarii sau alte oficialităţi din primărie invocau nişte pretexte absolut absurde pentru că nu doreau să pună ştampile, să legalizeze listele cu semnături. Toate acestea au dus la aceea că formal numai în trei unităţi administrativ teritoriale au fost acumulate chiar mai mult de 20 de mii de semnături, iar în alte nu s-a reuşit acumularea celor 20 de mii.”

Europa Liberă: Grupul de iniţiativă a recunoscut că de fapt nu ar fi posibil de acumulat în jumătate din raioane şi municii aşa număr mare de semnături - 20 de mii - pentru că multă lume e plecată peste hotare. Să revenim însă la această neclaritate privind numărul minim de semnături. Curtea Constituţională s-a expus de două ori, mai întâi în 2008, apoi şi în 2015, pe marginea acestei norme constituţionale, la sesizarea unor deputaţi, şi a decis că norma nu conţine „ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi” şi că parlamentul ar trebui să soluţioneze problema prin modificarea normei constituţionale. Nu a vrut Curtea să clarifice această inadvertenţă legală?

Nicolae Osmochescu: „Ceea ce spuneţi Dvs. este corect, dar trebuie de precizat. În perioada care a fost stabilită pentru colectarea semnăturilor a fost absolut posibil să fie colectate chiar câte 20 de mii, nu doar dintr-o treime din unităţi administrativ teritoriale, dar din mai multe, dacă ar fi fost o asistenţă şi un ajutor real din partea CEC şi din partea administraţiilor publice locale. Dimpotrivă am observat crearea diferitor obstacole sub diferite motive.

Cât priveşte hotărârile Curţii Constituţionale, Curtea foarte corect a spus că stabilirea numărului de semnături necesare pentru petrecerea unui referendum este de competenţa Parlamentului. În acest caz, din momentul când Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv pentru comitetul organizatoric de a iniţia procedura de colectare a semnăturilor era de datoria CEC să solicite oficial Parlamentului o interpretare a art.141 din Constituţie privind norma de care trebuie să se conducă CEC, cea de 200 de mii stipulată în Constituţie sau de calculele făcute de ei de 360 de mii.”

Europa Liberă: De ce credeţi că nu a făcut-o CEC?

Nicolae Osmochescu: „Nu a făcut-o pentru că ei nu au acordat nici o asistenţă, nici juridică, nici tehnică, necesară pentru organizarea acestui referendum. Consider că în cazul dat au predominat interese politice.”

Europa Liberă: Înţelegem că acum, teoretic, doar Parlamentul mai poate să clarifice această situaţie, Curtea Constituţională nu revine la chestiuni deja examinate. De ce credeţi că CEC nu a acceptat ieri propunerea formulată de unul din membri, Ştefan Urâtu, de a se adresa parlamentului?

Nicolae Osmochescu: „Domnul Urâtu întotdeauna a avut poziţii similare în caz de neclaritate. Am menţionat că chiar de la începutul acestui proces pentru a evita oricare conflicte de situaţii pe viitor CEC trebuia imediat să sesizeze Parlamentul pentru ca să fie interpretată această normă din Constituţie. Nu a făcut. E din nou un argument că CEC din diferite motive a încercat să stopeze acest proces.”

Europa Liberă: În general, teoretic, dacă s-ar admite că nişte membri ai CEC ar fi adoptat în mod premeditat o decizie „comandată politic”, cum s-a spus, ar exista consecinţe juridice pentru aceşti membri? sau ce soluţie e posibilă în asemenea situaţie?

Nicolae Osmochescu: „Nici o soluţie juridică nu poate fi în afară de demisie. Ajungem la problema principală pe care aţi enunţat-o

Consider că în cazul de faţă CEC a susținut forma, dar a ignorat absolut spiritul legii...

de la bun început şi anume dacă a fost respectată buchia şi spiritul legii sau dacă a fost respectată doar buchia şi ignorat spiritul. Consider că în cazul de faţă CEC prin aceste şase voturi pro a susţinut forma, adică 360 de mii de semnături care provin din nu mai puţin de jumătate din unităţi teritorial administrative, dar absolut a ignorat spiritul legii.

400 de mii de semnături depăşesc cu mult numărul de semnături necesare, deci electoratul este pentru referendum. Trebuia să ţină cont şi de elemente pe care ei nu au reuşit să le realizeze sau special nu le-au realizat, am în vedere că nu prezentau listele de subscripţie la timp, în multe localităţii primarii până în ultimul moment refuzau să legalizeze aceste liste. Este un exemplu clasic când spiritul legii - şi aici spiritul legii privind organizarea referendumului este de a da posibilitate electoratului în mod direct să participe la guvernare statului – a fost ignorat. Spiritul legii a fost ignorat.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG