Linkuri accesibilitate

„Nici un proiect de durată nu are șanse, atâta timp cât societatea ne este divizată” (Maia Sandu/Timpul)


Licitații dubioase cu sisteme aeriene la Aeroportul Internaţional Mărculești (Ziarul de Gardă).

Într-un comentariu pe Facebook, liderul socialiştilor, Igor Dodon, critică respingerea iniţiativei Platformei „DA” de a organiza un referendum. Dodon spune că decizia CEC e „antidemocratică, ilegală și neîntemeiată” și acuză CEC că ar fi „sub controlul total al majoritații oligarhice”. În opinia lui Dodon această decizie este o dovadă în plus că „regimul dictatorial oligarhic se teme de libera exprimare a voinței cetățenilor”. Liderul socialiștilor precizează în context că formațiunea sa a susținut organizarea acestui plebiscit, punând umărul și la colectarea de semnături.

„Ziarul de Gardă” publică în ediția tipărită o investigație despre licitații dubioase cu sisteme aeriene la Aeroportul Internaţional Mărculești. În urma acestor licitații statul ar fi fost prejudiciat cu milioane de dolari, potrivit sursei citate. Este vorba de cele trei complexe de rachete antiaeriene comercializate de Ministerul Apărării prin intermediul Aeroportului Internațional Mărculești în luna februarie 2016, care au ajuns însă la o firmă off-shore din Marea Britanie condusă de personaje cu implicări obscure. Această firmă a făcut și în Ucraina tranzacții cu statul procurând armament la preț redus ca ulterior să-l vândă de două ori mai scump, se mai arată în articol.

Timpul.md” publică un interviu cu fosta ministră a educației Maia Sandu. Întrebată, între altele, dacă crede că noul guvernator al BNM, Sergiu Cioclea, a fost numit în funcție fără o înțelegere prealabilă cu PD, Maia Sandu a răspuns: „ar fi straniu să admitem că, de data aceasta, PD a fost gata să elibereze din captivitate BNM. Singura explicație ar fi că ei nu mai au treabă acolo, dar haideți să nu excludem această posibilitate”. Întrebată dacă Moldova are vreo şansă de a se integra în UE, Maia Sandu a spus că „nici un proiect de durată nu are șanse, atâta timp cât societatea ne este divizată”. Ea nu exclude că după rezolvarea problemei migraţiei, Bruxelles-ul şi-ar putea schimba discursul şi nu va mai fi atât de categoric privind o eventuală extindere a UE. „ Noi trebuie să ne facem temele până atunci, pentru a avea șanse”, a punctat Maia Sandu.

Transnistria a dispărut din mesajul public al politicienilor de la Chişinău, observă Igor Volniţchi într-un editorial publicat pe „tribuna.md”. „Despre reluarea negocierilor în formatul 5+2 se vorbeşte extrem de timid şi doar atunci când o cere situaţia. Despre noi întîlniri la nivelul Premierului Republicii Moldova şi a liderului de la Tiraspol demult nu se vorbeşte nici măcar la nivel de intenţii. Despre preconizatele aşa-zise alegeri prezidenţiale din Transnistria iarăşi nu se vorbeşte nimic, deşi anterior astfel de evenimente interesau autorităţile de la Chişinău, se lua atitudine, se venea cu unele declaraţii, se întreprindeau unele măsuri cu caracter „preparatoriu” în raport cu comunitatea internaţională.” Autorul se întreabă dacă trecerea subiectului transnistrean pe „linie moartă” e o decizie bine gândită sau, pur şi simplu, „un gest de lehamite”. Or Moldova înțelegând că nu se va putea integra în UE şi nici nu se va putea uni eventual cu România având în cârcă problema transnistreană poate a decis să renunţe la această regiune. Autorul precizează că acestea sunt doar câteva întrebări bazate pe presupuneri. Igor Volniţchi îşi exprimă speranţa că vor urma explicaţii, din partea responsabililor de această problemă, despre ce se întâmplă în realitate în ceea ce ei numesc „dosarul transnistrean”.

Pe pagina web a „Jurnalului de Chișinău”, Mircea V. Ciobanu propune o ofertă de scenariu pentru o eventuala peliculă „unde-i miliardul”. În P.S. autorul notează că „Miliardul e pierdut ireversibil, să nu ne facem iluzii. Dar istoria lui e mângâierea, zăbava şi averea noastră. Poate o vindem?”

Se merge spre federalizare” titrează „dw.com” în corespondența semnată de Vitalie Călugăreanu despre vizita în Moldova a viceministrului de externe rus Grigori Karasin. Delegația Federației Ruse s-a simțit iritată de solicitarea ministrului adjunct de Externe al Republicii Moldova, Lilian Darii, privind necesitatea evacuării şi utilizării stocurilor de muniţii rusești de la Cobasna (regiunea transnistreană), retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea operațiunii de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional, scrie sursa citată. Partea rusă a invocat necesitatea menţinerii unui dialog constructiv la diferite niveluri cu scopul de a identifica soluţii reciproc avantajoase pentru problemele de pe agenda bilaterală. Articolul concluzionează că „Rusia „încălzește” relația cu Chișinăul în ajunul alegerilor prezidențiale din Moldova și din autoproclamata „republică moldovenească nistreană” și pare dispusă să profite de „înghețarea” finanțării pentru Moldova de către UE și FMI”.

Condamnaţi să rambursăm miliardul în 25 de anititrează portalul „mold-street.com”. BNM şi Ministerul Finanţelor au semnat un memorandum care prevede că de la 1 aprilie vor fi emise obligaţiuni de stat pentru a restitui creditele de peste 13 miliarde de lei acordate în regim de urgenţă băncilor în proces de lichidare după dispariţia miliardului din sectorul bancar. Valorile mobiliare de stat vor fi emise la o rată a dobânzii de 5%. Şefii băncilor din Moldova, convocaţi într-o şedinţă informală de Ministrul Finanţelor, nu s-au arătat încântaţi de „oferta” Guvernului. Unii dintre ei au acuzat autorităţile că nu au putut preveni această fraudă şi că nu au identificat şi pedepsit vinovaţii, scrie sursa citată. Expertul Stanislav Madan afirmă că suma de peste 13 miliarde de lei va fi transpusă în datorie de stat şi ar urma să fie restitută din contul impozitelor achitate de cetăţeni:

„Dacă până acum cetăţenii au plătit indirect notele de plată pentru jaful secolului prin păbuşirea monedei naţionale, creşterea preţurilor, atunci de acum încolo cetăţenii vor plăti direct” a declarat expertul pentru „mold-street.com”.

Moldova ar putea ocupa locul Turciei pe piața rusă, consideră Galina Șelari, directorul executiv al Centrului de Investigații Strategice și Reforme, într-un comentariu pentru „sputnik.md”. „Rosselhoznadzor" nu exclude posibilitatea de a introduce în decurs de o lună un embargo la livrarea întregii producții de origine vegetală din Turcia, după ce de la începutul acestui an Rusia a interzis importul din Turcia a mai multor fructe și legume, scrie sursa citată. „Teoretic, Republica Moldova poate ocupa această nișă, însă doar dacă țara noastră va reuși să obțină ridicarea acelor restricții care există în prezent pentru accesul produselor moldovenești pe piața rusă. Iar pentru aceasta este necesar de purtat tratative", a menționat experta Șelari pentru „sputnik.md”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG