Linkuri accesibilitate

Aleşii locali spun că atunci când vin investitorii în localităţile lor întâmpină mari probleme legate de schimbarea destinației terenului.

Reprezentanți ai autoritățile publice locale au exprimat nemulțumiri față de tergiversarea legii prin care aceste autorități vor primi dreptul să poată schimba destinația terenurilor de pe teritoriul administrat de ele. De exemplu, să poată transforma un lot agricol în teren de construcție. Această competență aparține actualmente Guvernului. Împotriva cui își îndreaptă criticile primarii și consilierilor locali?

Primari din mai multe localități spun că de ani de zile sunt cu mâinile legate: cetăţenii vor dezvoltarea satelor şi oraşelor, vor locuri de muncă la ei acasă, iar atunci când vin investitorii cu proiecte concrete întâmpină mari probleme legate de schimbarea destinației terenului, în unele cazuri aceste loturi sunt în proprietate privată.


Un proiect de amendare a legii votat pe 4 martie în Parlament ar permite nu doar executivului să schimbe destinația terenului, dar şi consiliilor locale şi ar debloca multe situații în care oameni de afaceri așteaptă cu anii această procedură.

La Vinogradovca, Taraclia, există un astfel de caz, povesteşte primarul Tatiana Ţurcan:

„Sunt dintr-o comună de patru sate de 2.000 de locuitori. Am vândut un lot de 101 hectare unui agent economic care vrea să facă o staţie foto-voltaică. Trei ani de zile în urmă am vândut acest lot şi până în ziua de astăzi nu s-a schimbat nimic. Când avem un exemplu peste mal, unde este Ucraina, că noi trăim la graniţă cu Ucraina. Tot investitorul acesta a făcut tot aşa un proiect. Al doilea an funcţionează staţia şi noi de uităm, dar la noi pământul e pârloagă”.

Mai mulţi primari şi-au exprimat astăzi îngrijorare că la mai bine de trei săptămâni de la votare, legea nu a ajuns la preşedinţie pentru a fi promulgată. Ei au presupus că la mijloc ar fi interese ale unor funcţionari de la centru, dar şi a unor politicieni care nu vor să scape din mâini anumite pârghii financiare şi ar putea face presiuni inclusiv asupra instituției prezidențiale.

Primarul oraşului Cimişlia, Gheorghe Răileanu, este convins că dacă acest amendament va intra în vigoare va oferi mai multe resurse financiare primăriilor, precum şi mai multă autonomie:

„Legea este un element care a asigura deja prosperarea multor ţări. Fără schimbarea destinaţiei, adică cât mai aproape de contribuabil, este imposibil să asiguri o valorificare a posibilităţilor şi a petenţialului economic local. Apoi această lege ar putea fortifica veniturile proprii a autorităţilor publice locale, ar face mai transparent tot acest proces, noi acum nu cunoaştem unde merg banii de la schimbarea destinaţiei”.

Unul dintre autorii proiectului deputatul Iurie Ţap spune că legea votată nu a ajuns la președinție din cauza unor probleme tehnice, dar că în această săptămână va fi transmisă spre promulgare:

„După votarea în lectură finală proiectul de lege votat se redactează, semnează autorul inițiativei, semnează responsabilii de la secretariatul general şi se înaintează președintelui parlamentului pentru semnare. Au fost deci anumite probleme la acest subiect, din partea şefului direcţiei generale care a fost în deplasare”.

Iurie Ţap însă nu exclude că la mijloc ar fi anumite forţe care nu-şi doresc ca legea să între în vigoare şi acest transfer de competenţă să aibă loc. Liberal-democratul afirmă că proiectul datează din septembrie 2010 şi a trebuit să fie reînregistrat, iar când a fost votat s-a făcut în condiții destul de tensionate.

În opinia directorului executiv al Congresului Autorităţilor Locale, Viorel Furdui, chiar dacă de mai bine de 20 de ani se vorbeşte de reforma descentralizării, se adoptă strategii, acestea rămân mai mult pe hârtie. Mulți politicieni de la Chişinău, adaugă el, vor să păstreze verticala puterii şi se prefac a nu avea încredere în administrația locală, asta în ciuda faptului că cetăţenii au mai multă încredere în aleşii locali decât în guvernanţi.

XS
SM
MD
LG