Linkuri accesibilitate

Leonid Litra: „Un prim pas spre elucidarea pozițiilor ambelor părți cu o posibilă reluare a unor relații mai bune”


La convorbirile de la Chișinău cu delegația condusă de Grigori Karasin

La convorbirile de la Chișinău cu delegația condusă de Grigori Karasin

Despre convorbirile moldo-ruse de la Chișinău în dialog cu cercetătorul de la Institutul de Politică Mondială de la Kiev.

Ministrul adjunct de Externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, și-a încheiat vizita la Chișinău, iar în seara zilei de marți s-a aflat la Tiraspol. Domnia Sa s-a întâlnit cu premierul Pavel Filip alături de care, informează Guvernul de la Chișinău, a discutat „despre relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, perspectivele de dezvoltare a acestora şi despre reglementarea problematicii transnistrene”.

Leonid Litra

Leonid Litra

Cum este văzută această vizită în mediul experților? O întrebare pe care am adresat-o cercetătorului Institutului de Politică Mondială de la Kiev, Leonid Litra.

Leonid Litra: „Moldova, dincolo de faptul că este într-un proces de integrare europeană, este interesată, în același timp, să aibă relații, cel puțin, comerciale bune cu Rusia. Și pentru Moldova este important, atâta timp cât există o deschidere relativă din partea Rusiei, să obțină, în primul rând, anularea acelor restricții comerciale, a acelui așa-numit embargou care a fost impus de Rusia în defavoarea Moldovei, după ce Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Mai există teme, cum ar fi reluarea consultărilor în formatul „5+2”.

Dar, deocamdată, nu cunoaștem foarte clar care este conținutul acestor discuții, vedem declarații foarte seci. Cred că, oricum, aceste contacte sunt un prim pas spre elucidarea pozițiilor ambelor părți, posibil cu o eventuală reluare a unor relații economice, inclusiv politice, mai bune.”

Europa Liberă: În ajunul acestei vizite, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că Republica Moldova va depune cerere de aderare la UE în 2019, ceea ce înseamnă că Dl Lupu își asumă o decizie ce urmează să fie luată de viitorul Parlament. Dvs. cum ați trata această declarație?

Leonid Litra: „Sunt mai puțin optimist decât Dl Lupu. Declarația Dl-ui Lupu are, mai degrabă, un caracter electoral, un caracter de poziționare a Partidului Democrat ca un partid care apără agenda integrării europene a Republicii Moldova. Dar cred că această declarație nu coincide cu ceea ce se întâmplă în Moldova.

UE va da semnale mult mai serioase pentru o eventuală cerere de aderare a Republicii Moldova, în momentul în care Republica Moldova va îndeplini acele angajamente asumate: în primul rând elucidarea furtului acelui renumit miliard; în al doilea rând, reîntoarcerea banilor și pedepsirea celor care se fac vinovați de acest lucru și, bineînțeles, implementarea Acordului de Asociere.

Declarația Dl-ului Lupu, dacă o detașăm de realitatea din Republica Moldova, nu este o chestie doar teoretică, ea se poate întâmplă, dar dacă luăm în calcul ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, în acest moment, ea este foarte puțin probabilă. Pentru că o cerere de aderare trebuie să fie precedată de anumiți pași concreți care au fost făcuți pentru ca această cerere să fie primită în mod corespunzător.”

Europa Liberă: Dle Litra, dar cât de lungă este calea de la depunerea unei cereri și o aderare propriu-zisă într-o Uniune Europeapă în care, de exemplu, vedem că Olanda organizează referendum, e adevărat, consultativ, dar un referendum pe tema Acordului de Asociere Uniunea Europeană-Ucraina?

Leonid Litra: „Lucrurile variază. Eu vreau să vă vorbesc despre exemplul din Balcani. Statele din Balcanii de Vest recunoașterea parcursului european au primit-o la Summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004. Macedonia a fost prima țară care a depus cererea în 2004 și a obținut în 2005 perspectiva clară de aderare. Dar Bosnia, de exemplu, a depus cererea doar în februarie 2016, anul acesta. Serbia a început deja negocierile, a deschis două capitole de negocieri privind aderarea.

Turcia, cunoaștem, câțiva zeci de ani își negociază aderarea. Aceasta înseamnă că nu există o hartă foarte clară pentru cât de lungă poate fi această cale. Înseamnă că acest parcurs, din momentul depunerii cererii până în momentul aderării, va depinde foarte mult de progresul care va fi făcut de țara care depune această cerere.

Moldova ceea ce trebuie acum să facă e să îndeplinească condițiile de bază care, practic, forțează UE să răspundă într-o manieră nu foarte clară la această cerere sau să nu răspundă deloc. Deja mai departe, după ce a fost acceptat statul de țară cu perspectivă clară de aderare și i se va oferi statut de țară candidat, și va putea deschide negocierile, eu cred că aici va dura ceva mai mult timp. În cele din urmă, rapiditatea acestui proces depinde foarte mult de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pentru că dialogul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană trebuie pus și în context regional, am să vă rog să ne referim la criza politică din țara vecină, Ucraina. Asistăm la o neînțelegere cronică între premierul Iațeniuk și președintele Poroșenko. Cât de îngrijorătoare este starea de lucruri în Ucraina?

Leonid Litra: „Ucraina trece printr-o criză politică relativ serioasă. Deja este clar că Ucraina este în căutarea unui nou guvern. E o relansare inclusiv a coaliției de guvernare, lucru care, bineînțeles, irită partenerii Ucrainei pentru că țara are foarte multe bătăi de cap pe agenda sa și singurul lucru ce îi lipsea era o criză politică, acum o are și pe aceasta.

Eu nu sunt sigur că schimbarea guvernului va veni neapărat cu un nou val de reforme. Rămâne să vedem, în primul rând, cine va fi premier, se vehiculează în special numele actualului președinte al Parlamentului, domnul Vladimir Groisman. Și să vedem cine va face parte din echipa acestuia, dacă va fi desemnat premier. Și mai vedem că există în Ucraina și probleme foarte mari legate de cum va arăta noua coaliție de guvernare. Pentru că unui guvern, care nu va avea sprijin în Parlament, îi va fi practic imposibil de a face reforme. Și, bineînțeles, foarte importantă este și reforma procuraturii, reforma organelor de forță. A fost acceptată demisia procurorului general, care era o demisie cerută, practic, de toată lumea. Eu nu înțeleg faptul cum acest procuror a supraviețuit până în acest moment, dar demisia este un semnal pozitiv. Acum să vedem cine îl va înlocui. Pentru că și în Moldova, îmi amintesc cum multă lume s-a bucurat, atunci când un procuror general a fost numit din societatea civilă, dar aceasta nu neapărat a însemnat un progres.”

Europa Liberă: O asemenea stare de lucruri, suprapusă cu recenta declarație a președintelui Barack Obama că Ucraina nu se află în centrul atenției americane, așa cum se află în centrul atenției Federației Rusă, care ar putea din acest motiv să-și mențină mereu dominația în zonă. Cât de îngrijorătoare este o asemenea declarație pentru țări ca Ucraina, Georgia sau Republica Moldova?

Leonid Litra: „Declarația este neplăcută, mai ales că Georgia, Ucraina, Moldova încearcă să găsească un sprijin în anumite cazuri împotriva agresiunii ruse. Dar nu este un secret că Statele Unite ale Americii, după terminarea Războiului rece, nu au fost foarte mult focusate pe această regiune. Este adevărat că Statele Unite au o obligațiune, într-un fel, care a fost contrasemnată în cadrul Memorandumului de la Budapesta din 1994, atunci când Ucraina a renunțat la armamentul său nuclear, și Statele Unite au fost una dintre țările care garantează într-un fel independența și suveranitatea, și integritatea teritorială a Ucrainei. Totuși, dacă ne amintim agenda de politică externă a lui Barack Obama, a fost una în care Ucraina nu s-a regăsit foarte mult. Ucraina a apărut pe agendă doar datorită anexării Crimeei și conflictului din estul Ucrainei.

Dincolo de acest lucru, eu vreau să vă spun că Ucraina de facto este pe agenda americană, chiar dacă președintele SUA nu și-a dorit acest lucru. În 2015 Ucraina a devenit unul din cei mai mari destinatari, în top 5, dacă nu greșesc, al ajutorului SUA. Deci, este clar că SUA, chiar dacă nu vrea să se ocupe de Ucraina, este cumva obligată atât prin angajamentele pe care le are prin Memorandumul de la Budapesta, pe care nu trebuie să îl uităm, chiar dacă Rusia nu vrea să îl respecte, și prin angajamentele care au fost din partea oficialilor americani. Chiar în acest moment, domnul Poroșenko, împreună cu ministrul de externe, a plecat în SUA și mâine va participa la Summit-ul internațional privind neproliferarea armelor nucleare.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG