Linkuri accesibilitate

Vizita lui Grigori Karasin la Chișinău (Kommersant).

Portalul Anticorupție.md publică o investigație cu titlul „Milioane îngropate în școli care se închid”. E vorba despre investiții de milioane făcute de autorităţi în școli fără viitor, cu neglijarea tendințelor demografice. Se exemplifică prin școala din satul Coada Iazului (Sângerei), sat rămas aproape fără locuitori, în reparația căreia s-au investit peste 772 mii de lei. Un alt exemplu e cel al școlii din satul Bilicenii Noi (Sângerei), unde a fost construită o centrală termică pe bază de biomasă, care a costat 75.2 mii USD din sursele unui proiect european și la care se adaugă peste 190 mii de lei contribuția comunității. În instituția școlară studiază nu mai mult de 60 de elevi, iar autoritățile raionale au pus de mai multe ori problema reorganizării școlii și transferării elevilor și profesorilor în școala din satul vecin. Autorii estimează că ar mai există vreo 260 de exemple similare.

Un editorial de pe portalul „Deschide Știrea” e bazat pe surprinderea faţă de încercarea de săptămâna trecută a PDM, PSRM şi PCRM de a adopta în Parlament o Declaraţie de reafirmare a suveranităţii, integrităţii teritoriale și a neutralității Republicii Moldova, în replică la marşul unionist ce urma să se producă la Chişinău. Autorul e analistul român Iulian Chifu, fostul consilier în probleme de securitate a preşedintelui Traian Băsescu. El îndeamnă cele trei partide să se uite mai atent la cine atentează de fapt la suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi atunci ar constata că e vorba despre separatiştii din stânga Nistrului, Rusia, care-şi menţine trupele pe teritoriul Republicii Moldova în ciuda solicitărilor repetate ale statului gazdă, pe care-l recunosc formal ca integru, de retragere a acestor trupe, uneori şi găgăuzii, care mai trag câte un pseudo-referendum de poziţionare separatist. Lui Chifu, aşadar, i s-ar fi părut mult mai utilă o Declaraţie care ar fi marcat solicitarea Parlamentului Republicii Moldova pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul statului, de combatere a separatismului, ba chiar o întărire a legislaţiei şi codului penal în materie.

Un comentariu al politologului Dionis Cenușă pentru Agenția IPN arată că sistemul energetic moldovenesc poate fi curăţat de scheme obscure în sectorul gazelor naturale şi cel al energiei electrice doar prin ajustarea la regulile şi practicile europene. Pentru asta agenda europeană ar trebui să cuprindă condiţionări la fel de puternice ca în domeniul justiţiei sau al sectorului bancar, este de părere autorul. Integrarea în spaţiul energetic european poate contribui la diminuarea dependenţei faţă de regimul separatist de la Tiraspol, dar şi faţă de Rusia, ceea ce reprezintă o investiţie adevărată în securitatea energetică, dar şi stabilitatea politică, mai crede politologul Dionis Cenușă.

Publicația rusă „Kommersant” anticipează într-un articol unele subiecte ce vor fi discutate la Chișinău de către viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin. Vizita este numită emblematică în condițiile în care Chișinăul este neglijat de înalții demnitari ruşi, iar unul din subiectele agendei ar fi cel cu privire la perspectivele relansării negocierilor în formatul „5+2”, în condițiile în care Germania, care a preluat președinția OSCE, și-a activizat activitatea în această direcție. Ziarul de la Moscova scrie, rezumând un comunicat al MAE rus, că relațiile dintre Moscova și Chișinăul sunt departe de a fi cele mai bune, iar în favoarea acestui fapt vorbesc vizitele rare ale înalților oficiali ruși la Chișinău: președintele Putin a fost la Chișinău în 2009, iar șeful MAE – în 2011. „Kommersant” îl citează pe Ambasadorul cu misiuni speciale al Rusiei în problema transnistreană, Serghei Gubarev, potrivit căruia vizita lui Karasin la Chișinău urmărește „refacerea relațiilor între ministerele de externe într-un context mai larg și stabilirea unor relații normale moldo-ruse.” Potrivit „Kommersant”, experții consideră că acum există un fundal prielnic pentru reluarea discuțiilor pe marginea problemei transnistrene. Mai mult, susține publicația rusă, ar fi fost identificate anumite soluții în contextul în care președinția OSCE este deținută de Germania cu care Rusia a găsit întotdeauna limbaj comun „în probleme complicate.”

Republica Moldova are puține șanse să se integreze în UE fără a rezolva conflictul transnistrean. Declaraţia aparţine vicepremierului responsabil pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, şi este citată de „Radio Chișinău” că. „[…] Fără soluționarea conflictului transnistrean nu putem avea mari speranțe de integrare în UE. Din acest punct de vedere trebuie să ne concentrăm atenția pe acest obiectiv. […] Malul drept al Nistrului trebuie să fie unul atractiv. În această situație, oamenii din stânga Nistrului și-ar dori reintegrarea”, a spus Gheorghe Bălan. Vicepremierul a spus în privința procesului de reglementare că în ultimele săptămâni au fost relansate grupurile sectoriale de lucru și discuțiile între reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol. În luna aprilie urmează ca reprezentanții părților implicate în formatul 5+2 să întreprindă o vizită la Chișinău și Tiraspol, pentru a încerca o relansare a negocierilor oficiale în acest format, a spus Gheorghe Bălan.

Într-un editorial din Timpul, Silviu Tănase analizează ce-i lipsește Republicii Moldova pentru a fi un stat de succes. În opinia autorului, unul din factorii ce mențin în această stare țara este lipsa de memorie colectivă. „… Ultimii o sută sau chiar două sute de ani nu există în memoria colectivă a societății. Știm prea puține despre Basarabia sub ocupația țaristă din 1812, nici rușii, după 1945, și nici noi, după 1991, nu am insistat prea mult pe recuperarea memoriei istorice”, notează Silviu Tănase. El crede că problemele Moldovei de astăzi sunt o consecință nefastă, inclusiv a actului criminal, ilegal și abuziv al Imperiului Rus de a anexa jumătatea estică a Principatului Moldovei. Silviu Tănase este de părerea că pașii făcuți în cei circa șapte ani de guvernare necomunistă nu sunt suficienți pentru a schimba fundamental lucrurile. E nevoie, spune Silviu Tănase, de un muzeu al ocupației sovietice, altul pentru ocupația țaristă, altul pentru foamete, altul pentru furtul sovietic sau colectivizare, altul pentru războiul ruso-moldovenesc, altul pentru limba română.

XS
SM
MD
LG