Linkuri accesibilitate

Matei Vișniec: „Literatura ne poate apăra de spălarea totală pe creier, chiar dacă nu poate devia glonțul și barbaria”


La Librăria Cartier

La Librăria Cartier

Interviul dimineții la încheierea unui eveniment cultural de excepţie la Chişinău: Zilele Matei Vişniec sub genericul „De la Cehov la Vişniec”.

„Literatura nu poate devia glonţul, dar poate să ne apere de spălarea absolută pe creier”, spune la Europa Liberă, Matei Vişniec, faimosul dramaturg contemporan tradus în peste 30 de limbi care se află zilele acestea în Republica Moldova.

Scriitorul participă la un eveniment cultural de excepţie – „Zilele lui Matei Vişniec” la Chişinău.

Europa Liberă: Dle Matei Vişniec, ce înseamnă pentru un scriitor faimos tradus în peste 30 de limbi un eveniment ca Zilele Matei Vişniec de la Chişinău, un oraș pe care l-ați mai vizitat?

Matei Vişniec: „Este, de fapt, o întoarcere la un public care îmi este fidel și face parte din familia mea intimă. De fapt, sunt foarte mulți ani de când piesele mele se joacă la Chișinău, sunt foarte mulți ani de când eu am relații cu regizori și cu actori din Chișinău, este poate pentru a 5-a sau 6-a oară că vin în ultimii 25 de ani. Vin să-mi regăsesc un public, un public de teatru, dar și un public de roman și de poezie, pentru că între timp cărțile s-au cumulat, anii au trecut.

Îmi face mare plăcere să regăsesc prieteni, să regăsesc editori, cum e cazul cu editura Cartier care mi-a editat două volume de poezie, să regăsesc oameni entuziaști, oamenii care iubesc cuvântul și care cred în continuare că este necesar cuvântul și să descopăr acest public avid de cuvânt, de poezie, de literatură, de teatru, de schimb de cultură. Și eu sunt în continuare un idealist, mă bat cu morile de vânt, dar nu numai, pentru că mi se pare în continuare că e important să ne formăm prin cultură, dacă nu cumva să ne salvăm prin cultură într-o epocă plină de confuzii.”

Europa Liberă: Cât de importantă este dimensiunea politică în textele Dvs.? Care e relația dintre personaj și fundalul socio-politic?

În studioul Europei Libere la Chișinău

În studioul Europei Libere la Chișinău

Matei Vişniec: „Eu întotdeauna am avut și o dimensiune politică, chiar și în poezia mea. O dimensiune politică, pentru că formându-mă în România unde aveam întotdeauna o dorință de a poleniza, de a denunța, de a ironiza, de a critica sigur că există o dimensiune politică, o dimensiune polemică în textele mele și în teatru și în poezie. În același timp nu am uitat niciodată că doar cu mesaje nu poți scrie literatură bună.

Literatură e altceva. Literatura nu denunță în același mod precum politicianul sau precum jurnalistul, sau precum analistul, sau precum istoricul. Literatura are și alte dimensiuni, pentru că ea denunță, bineînțeles, dar ea și scormonește în cauzele profunde ale unor situații, în contradicții de ființe umane.

Dintotdeauna am fost conștient că dincolo de critica socială care se află în textele mele există și ceva mai profund care trebuie scormonit: omul, omul și din nou omul, cu problemele sale, cu contradicțiile sale, cu fantasmele sale, cu dilemele sale ș.a.m.d. Probabil din acest motiv piesele mele scrise acum 30 de ani sau chiar mai mult rămân încă de actualitate. Și, descopăr că unele dintre ele sunt jucate la Chișinău, de exemplu va fi o lectură la Chișinău cu o piesă de-a mea scrisă când eram cred student - „Artur osânditul” - deci sunt 40 de ani de atunci și piesa li se pare acestor tineri încă valabilă. Este un mare cadou pentru mine.”

Europa Liberă: Vorbeați despre profunzimile literaturii… Dar cum poate literatura, cu toate aceste profunzimi pe care le conține, să ne ajute într-o lume zdruncinată de tot felul de probleme, de atentate teroriste?

Matei Vişniec: „Sunt foarte multe dimensiuni ale literaturii care ne pot ajuta. Literatura în primul rând nu poate devia glonţul și nici barbaria imediată, dar poate să ne apere de spălarea totală pe creier. Uneori literatura propune analize mai subtile decât jurnalismul sau decât mediile de informare. Eu, de pildă, am scris în ultimele luni o piesă despre imigrație, despre imigranți, despre refugiați, despre dramele care se produc pe Mediterană, despre înecații în Mediterană ș.a.m.d., încercând prin teatru, de fapt, să înțeleg ceea ce se întâmplă în Europa. Pentru că această masă mare de oameni nefericiți care vin spre Europa ne transmit și un semnal și nu este doar o mișcare migratorie, este o revoluție, de fapt.

O jumătate din planetă s-a uitat la televizor și a văzut că noi o ducem mai bine și vine încoace. Ar fi trebuit poate să ne ascundem, dar noi le-am trimis imagini. Sunt decenii întregi de când Occidentul și în general lumea stabilă își face publicitate într-un mod aproape exacerbat cu această comercializare a spiritului uman, cu această mercantilizare a vieții, cu aceste idealuri de viață bună. Fiecare pe planetă își imaginează acum că ajungând în Occident va avea casă, mașină și piscină imediat ce pune piciorul în Europa. Occidentul a creat un model și se întoarce ca un bumerang împotriva lui iraționalitatea acestui model.”

Europa Liberă: Un teoretician destul de vestit spunea că literatura doar pune probleme, nu oferă soluții. Dvs. în această piesă despre migranți pe care ați pomenit-o aici oferiți niște piste de rezolvare?

Matei Vişniec: „Nu, nici vorbă, nu ofer soluții, dar ca și Cehov, de pildă, îmi permit să văd fără să judec. Ceea ce se întâmplă deseori cu lumea occidentală și chiar cu lumea noastră este că nu vrea să vadă. Lumea occidentală este acum atacată brutal de o masă incertă de teroriști și de asasini, dar și datorită orbirii ei. Semnele sunt numeroase și se agită de multă vreme din cauza gândirii politice, din cauza altor motive care sunt numeroase. În special Occidentul nu a vrut să vadă acest pericol care vine în acest moment și acum se trezește sub efectul acestor lovituri. Sper că trezindu-se și începând să acționeze poate peste 20-25 de ani vor veni și primele efecte.

Occidentul a creat alianțe împotriva naturii, cu forțe care de 25-30 de ani finanțează toate școlile coranice, islamiste și radicale pretutindeni în lume. Au apărut câteva generații care sunt gata să-și dea viața pentru idei absolut aberante, o formă nouă de fascism - este amenințătoare și vizibilă. De fapt, un nou tip de universalism, cel purtat de islamismul radical se opune universalismului apărat până acum și propovăduit de Occident.

Există un șoc, cine se teme de cuvinte cred că se ascunde după cuvinte. Există un șoc de ideologii puternic care este vizibil, se lasă cu morți. Sunt două plăci tectonice care intră acum în conflict sau în contact, este această placă tectonică a civilizații de tip occidental care s-a expus, care s-a extins și o placă tectonică arabo-musulmană care s-a apropiat de cea europeană, pentru că între timp distanțele s-au scurtat, dar și

E de datoria artistului, a scriitorului să încerce să înțeleagă ce ni se întâmplă acum ...

frustrările s-au amplificat, de cealaltă parte mai ales. Deci, asistăm la câteva cutremure puternice, dacă nu cumva la tsunami ideologic care se exprimă prin sânge și nu știm exact nici ce ni se întâmplă și nici în ce direcție merge acest conflict.

Literatura poate uneori merge mai profund în analiză decât psihologul, filosoful, sociologul, jurnalistul, omul politic, editorialistul ș.a.m.d., aș spune chiar că și e de datoria artistului, a scriitorului să încerce să înțeleagă ce ni se întâmplă acum.”

Europa Liberă: Oscilați mereu între două lumi: cea a Europei de Vest și cea a Europei de Est, sau între Franța și România. Ce anume din lumea estică vă lipsește la Paris și ce anume din universul vestic nu vă ajunge la București?

Matei Vişniec: „Din universul vestic aș aduce în zona românească puțin mai multă corectitudine, puțin mai mult stat de drept și puțin mai mult respect față de munca celuilalt, puțin mai multă omenire instituționalizată. Dinspre Est spre Vest aș duce un alt raport cu timpul, o altă privire față de ospitalitate, față de relațiile umane, puțin mai multă disponibilitate pentru a ne asculta unii pe alții, un alt ritm care este mai puțin toxic și mai puțin accelerat.

Cred că Estul și Vestul au în continuare multe motive să-și dea mână și să se privească ca într-o oglindă sau sunt două oglinzi care se privesc și să se adapteze reciproc. De pildă, observ acum cu câtă ușurință au fost acuzate țările Europei de Est că nu vor să primească imigranți, că nu vor să primească cotele respective ș.a.m.d..”

Europa Liberă: Ce credeți despre asta?

Matei Vişniec: „Eu am încă prieteni francezi la Paris (care sunt prieteni de ani și ani de zile) care mă întreabă: te duci Budapest, în loc să zică Bucharest. Adică Occidentul știe puține lucruri despre istoria Balcanilor, despre istoria Europei de răsărit, se știu puține lucruri despre ocupațiile succesive care ne-au marcat și care au creat uneori și panică și frică și angoase.

Sigur că Europa de răsărit trebuie să se autoanalizeze ca să înțeleagă ea însăși de ce se teme de populațiile care vin din fostul Imperiu Otoman după ce au stat aceste regiuni, numeroase dintre ele timp de 400 de ani sub otomani. Nu sunt doar acestea cauzele.

Puțin mai multă atenție și puțin mai mult respect față de istoria celuilalt nu le-ar strica nici occidentalilor; după cum nici nouă cred. Pentru că și noi mai avem de învățat în ceea ce privește societatea deschisă și nevoia de a accepta multiculturalismul, pentru că el vine peste noi. Ceea ce cred eu că e necesar este să nu pripim cu judecățile și cu ștampilele, cu etichetele puse pe fruntea celorlalți. Nu există vinovăție colectivă pentru ceea ce se întâmplă în Europa în acest moment. Există doar orbiri care au fost în special politice, altele țin de sistemul pe care Occidentul l-a mondializat și care s-a mondializat prea repede, fără prea mare grijă pentru om. Și mai sunt și alte o mie de cauze pe care nu le putem dezbate aici.

Un grup de istorici din Franța, când s-au împlinit 200 de ani de la revoluția franceză, au scos o carte care se întitulează „Cele 1000 de cauze ale revoluției franceze”. Au fost necesari 200 de ani, deci, ca să fie analizată revoluția franceză sub toate unghiurile și să fie identificate 1000 de cauze. În acest moment terorismul, islamismul, criza migranților, criza Europei în general are 1000 de cauze. Măcar 100 dacă le-am putea analiza toți împreună cu seninătate și aruncând peste bort limba de lemn cred că ne-ar ajuta enorm să putem merge înainte și să privim toți și Estul și Vestul în aceeași direcție.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG