Linkuri accesibilitate

Problema securităţii R. Moldova în context mondial (P. Bogatu/Ziarul Național)


„Cine se teme de unire?” (Vasile Gârneț/Ziarul Național).

Unul din editorialele de pe pagina de internet a „Ziarului Naţional” discută problema securităţii Republicii Moldova privită în context mondial. Pentru autorul lui, Petru Bogatu, sosirea generalului american Philip Breedlove, comandantul trupelor aliate din Europa, la puține ore de la atentatele săvârșite la câteva sute de metri de cartierul general NATO, este pe cât de simbolică, pe atât de simptomatică. Șederea sa la Chișinău scoate în evidență vulnerabilitatea absolută a R. Moldova în fața noilor riscuri de Securitate, scrie el.

Aceste riscuri sunt definite de Petru Bogatu în felul următor: bizuindu-se și pe o ideologie teocratică radicală, Statul Islamic (Daesh), condamnat de toată lumea și nerecunoscut de nimeni, constituie la ora actuală o putere militară, economică și politică reală care controlează și suficiente resurse umane, și un teritoriu vast, și zăcăminte naturale care îi conferă stabilitate financiară. Statul Islamic a reușit, continuă Bogatu, să declanșeze un război hibrid global în toată legea. În această situație, nimeni nu este la adăpost. Indiferent unde ești: în inima sau la periferia UE. Privită din acest unghi, neutralitatea de care se cramponează guvernanții de la Chișinău e o prostie conservată în oțetul expirat al războiului rece, mai crede autorul. Nealinierea politică în condițiile celui de al treilea război mondial de factură teroristă nu face decât să lase R. Moldova fără apărare, este concluzia lui.

Un alt editorial din acelaşi ziar intitulat „Cine se teme de unire?” porneşte de la o constatare pomenită frecvent în ultimele luni: numărul unioniștilor în R. Moldova a crescut simțitor – o spun sondajele, dar și mitologia unui recensământ încă nepublicat. Însă ceea ce pentru unii este împlinirea unui vis frumos, pentru alții, destui în Basarabia, e o amenințare pentru confortul și pozițiile lor de putere. Vasile Gârneţ, autorul acestor gânduri, îi pomeneşte aici pe liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, cel al socialiştilor, Igor Dodon, dar şi pe primarul de la Bălţi, Renato Usatăi, politologul Bogdan Ţârdea, deputat PSRM, sau publicistul Dmitrii Ciubaşenko. Unirea le contrazice prejudecățile și fobiile în care au fost crescuți, scrie Gârneţ. El numeşte „o tactică lașă și vicleană” cea de a blama România, fără a se sinchisi cîtuşi de puţin de prezenţa trupelor de ocupație ale Rusiei în Transnistria. „În toți anii independenței, pericolul pentru moldoveni n-a venit dinspre România, ci dinspre Rusia. Românii ne ajută – biblioteci, burse pentru tineri, autobuze școlare, grădinițe, serviciu medical de urgență, gazoductul, pașapoarte europene, expertiză anticorupție, bani pentru reparația unor clădiri de patrimoniu și de utilitate culturală ș.a.m.d. Iar din Rusia ne-au venit șantaje energetice, embargouri, propagandă antioccidentală, războiul de la Nistru din 1992 și asasinarea moldovenilor pe timp de pace de către „pacificatorii ruși”, regimul inchizitorial în care funcționează școlile românești din stânga Nistrului… Mi se pare o chestiune de memorie și onoare să recunoști aceste contraste.”, scrie Vasile Gârneţ.

Marian Lupu anunță anul în care Republica Moldova va depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, scrie realitatea.md. Liderul PD, Marian Lupu, se arată convins că Republica Moldova va depune cerere de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2019. Democratul a făcut aceste declarații în cadrul lansării campaniei „2019 – împreună în Europa”.„Sarcina pe care ne-am stabilit-o este ca până în anul 2019, atunci când România va deține Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene să facem totul necesar, să promovăm o campanie informațională și să întreprindem acțiuni de decizii politice pentru ca Republica Moldova să poată să obțină statulul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a spus Lupu.

Totodată, europarlamentarul român Victor Negrescu, care se află într-o vizită de lucru la Chişinău, a menționat că atunci când România va prelua preşedinţia Consiliului UE, va apărea o oportunitate reală şi eficientă pentru a sprijini parcursul european al Republicii Moldova. Realitatea.md amintește că Republica Moldova intenționa să depună cererea de aderare la UE în 2015, la Summitul de la Riga. Ulterior însă mai mulți parteneri europeni i-au recomandat Republicii Moldova să nu depună cererea, iar asta pentru că reformele au stagnat, iar depunerea cererii ar stârni reacții adverse din partea unor țări membre.

Ursul rusesc vrea să smulgă Moldova din braţele UE, este titlul unei corespondenţe semnate de Vitalie Călugăreanu pentru „dw.com”. Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Grigori Karasin, va vizita Chișinăul în perioada 28-30 martie - după anunțul despre vizita oficialului rus la Chișinău, șeful diplomației moldovene, Andrei Galbur, s-a văzut nevoit să precizeze că „dialogul cu Moscova nu înseamnă renunțarea la parcursul european”, observă autorul. El citează un comunicat al Ministerului rus de Externe emis în ajunul vizitei în care se precizează că pe lângă întâlnirile oficiale, la Guvern și la Parlament, pe care le va avea la Chișinău, Karasin se va întâlni și cu „conducerea unor partide politice și organizații obștești”. Comunicatul nu precizează dacă Grigori Karasin va vizita și regiunea separatistă transnistreană. Oficialul rus își propune să discute cu autoritățile de la Chișinău despre „înlăturarea factorilor ce zădărnicesc activizarea dialogului politic, dezvoltarea relaţiilor comercial-economice și soluţionarea problemelor umanitare”. De asemenea, emisarul rus vine la Chișinău cu o listă de pretenții față de Republica Moldova. El intenționează să avertizeze autoritățile moldovene asupra „lipsei de temei în instituirea tot mai frecventă a interdicţiilor în cazul unor cetăţeni ruşi, presiunii exercitate asupra mass media de limba rusă din Republica Moldova, precum și în crearea unor bariere artificiale în efectuarea rotaţiei pacificatorilor ruşi dislocați în regiunea transnistreană”. Unii analiști politici citaţi în continuare în articol susțin că o guvernare care se declară pro-europeană și care se descalifică prin acte de corupție este exact ceea ce își dorește în acest moment Rusia în Moldova, deoarece în acest caz cresc șansele partidelor pro-ruse la următoarele alegeri, inclusiv la cele prezidențiale din toamnă.

XS
SM
MD
LG