Linkuri accesibilitate

Programul de dezvoltare economică prin reindustrializare este sprijinit financiar de Agenția Germană pentru Cooperare Internațională

Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare în parteneriat cu Congresul Autorităților Locale își propune să dezvolte sectorul industrial al Republicii Moldova prin crearea unei infrastructuri ofertante pentru potențiali investitori străini. Programul de dezvoltare economică prin reindustrializare este sprijinit financiar de Agenția Germană pentru Cooperare Internațională. Inițiatorii spun că nu mizează pe sprijinul autorităților, cu toate că nu exclud posibilitatea ca acest proiect, după etapa de consultări publice, să se prezinte ca un document oficial pentru reanimarea sectorului industrial.

Inițiativa mediului de afaceri a ajuns la etapa de identificare a zonelor geografice, cele mai potrivite pentru crearea a 10 platforme industriale, concepute ca hale conectate la toate utilitățile, accesibile pentru investitori. Autorii proiectului au de gând să le ofere potențialilor întreprinzători infrastructura necesară, urmând ca aceștia să vină doar cu utilajul și să pornească afacerea. Marin Ciobanu, președintele Asociației Patronale și totodată administrator al Zonei Economice Libere Bălți, spune că acestea sunt oportunități pe care le caută mulți dintre businessmenii de peste hotare:

„90 de procente din investitori doresc să ia în chirie spații, pentru că nu oricine este gata să vină în Republica Moldova să riște cu 10 milioane, 20 de milioane, dar sunt gata să testeze cum funcționează la noi structura de stat, cum interacționează mediul de afaceri cu diferite organe desconcentrate în teritoriu, asta este și este ceea ce vrem să le oferim. Vrem să le oferim aceste spații gata la cheie și eu cred că este o perspectivă bună fiindcă eu înțeleg de ce ei nu vor să riște cu bani mari. În cazul în care nu funcționează ei și-au încărcat lucrurile și au plecat în altă țară.”

Expertul economic de la Institutul ,,Viitorul”, Ion Tornea, implicat în acest proiect, precizează că doar 14 la sută este cota sectorului industrial în economia Moldovei. Ideea Zonelor Economice Libere, gândite de autorități ca zone atractive pentru investitori și ca generatoare de locuri de muncă a dat rezultate palpabile la Bălți și Ungheni, pe când în alte regiuni procesul s-a împotmolit, inclusiv pentru că distribuirea finanțelor urma criteriul de partid, remarcă experții.

Astfel, pentru a exclude influența politicului, realizatorii proiectului își propun să ocolească autoritățile centrale, mizează însă pe implicarea aleșilor locali și pe sprijinul financiar extern.

Ion Tornea spune că din punct de vedere al facilităților fiscale, al climatului de afaceri, Republica Moldova nu are cum să concureze cu țări precum România, bunăoară în atragerea investițiilor. Rămâne însă avantajul forței de muncă ieftine, care ar putea atrage investitorii, crede acesta:

„Noi nu avem prea multe avantaje în a oferi investitorilor, în comparație cu alte țări, cu aceeași Românie, care are astfel de hale, care practică subvențiile indirecte. Nu putem lăsa mâinile jos, să spunem că noi nu putem concura cu Serbia, nu putem concura cu România. Avantajul nostru cel mai mare, deocamdată este forța de muncă. Ea este mai ieftină, de asta investitorii sunt interesați de Republica Moldova. Nu vin pentru că, ori nu au mediul favorabil, ori nu au infrastructura necesară. Și atunci, prin acest program noi venim să le oferim în primul rând infrastructura de care au nevoie.”

Primar de Cimișlia și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale, Gheorghe Răileanu spune că puțini sunt edilii care au deprins practica atragerii investițiilor, asta însă nu-i poate împiedica să învețe din cest proiect și să se poziționeze ca parteneri ai agenților economici:

„Noi am devenit cointeresați în dezvoltarea bazei veniturilor proprii, dar această bază poate fi dezvoltată numai prin industrializare, prin stimularea și a agriculturii care poate fi ca o bază de materie primă pentru industria agro-alimentară, locală și acum, cred că orice primar își dă seama că trebuie să facă tot posibilul pentru a stopa migrația, dezvolta industria, a atrage tehnologii moderne. Intrăm într-o competiție acerbă, chiar între localități și regiuni, pentru a atrage mai mulți investitori.”

Cele 10 platforme industriale ar urma să fie create în următorii patru ani, conform programului. Concomitent cu asigurarea infrastructurii necesare pentru investitori, autorii inițiativei au de gând, la nevoie, să se implice în pregătirea specialiștilor necesari. De exemplu, după modelul din Bălți unde se practică învățământul dual, adică tinerii învață meseria în cadrul unei întreprinderi germane din oraș.

XS
SM
MD
LG