Cercetǎtor la Comisariatul pentru energie atomicǎ din Franţa şi unul din liderii diasporei moldoveneşti de la Paris, Dorin Dușceac se arată profund nemulțumit de starea lucrurilor din R. Moldova.
Europa Liberă: Dumneavoastră cum înţelegeţi lucrurile care se întâmplă astăzi în Republica Moldova?
Dorin Dușceac: „Traversăm o situaţie foarte complicată, foarte dificilă. Este vorba şi despre acest celebru deja pe toate meridianele lumii, din păcate, furt al miliardului. Este vorba despre o instabilitate politică pe care a traversat-o ţara noastră în ultimul an şi jumătate, aproximativ. În acelaşi timp, vreau să vă spun că situaţia nu este una fără ieşire. Trebuie să fiu optimist. Judecând după ultimele evoluţii, se pare că există anumite semne concrete care dovedesc faptul că se apropie totuşi un moment definitoriu în viaţa noastră a tuturor, atunci când poporul Republicii Moldova va trebui să facă o alegere, o alegere foarte importantă. Şi nu mă refer aici la anumite scadenţe de ordin electoral, nu mă refer aici la campanii pentru prezidenţiale, pentru parlamentare. Va trebui să facem o alegere mult mai importantă, cea care ne va determina viitorul nostru ca popor.”
Europa Liberă: Dar moldovenii, cetăţenii Republicii Moldova, fac această alegere încă de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. De 25 de ani se mai întreabă încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul. Şi prea puţini sunt cei care pot să dea un răspuns clar.
Dorin Dușceac: „Eu cred că ne întrebăm acest lucru chiar de mai înainte decât proclamarea independenţei.”
Europa Liberă: Vorbim despre aceşti 25 de ani.
Dorin Dușceac: „Ne-am întrebat acest lucru de-a lungul secolelor. Dar în ultimul timp devine din ce în ce mai clar faptul că totuşi civilizaţia occidentală a ajuns şi s-a stabilit cel puţin până la Nistru. Adică este vorba despre o anumită divizare sau împărţire a zonelor de influenţă, care este una normală şi acceptabilă pentru cei care înţeleg ce înseamnă geopolitică şi ce înseamnă sfere de influenţă ale marilor puteri.”
Europa Liberă: Cei de la Bruxelles niciodată nu s-au încumetat să vorbească despre o perspectivă clară de aderare a Moldovei la UE.
Dorin Dușceac: „Probabil datorită faptului că nu a existat o cerinţă foarte clar definită din partea poporului Republicii Moldova în acest sens. Nu vreau să dau vina pe nimeni, dar totuşi cei de la Bruxelles nu pot decide în locul nostru şi ei nu pot să ne forţeze să avem una sau alta dintre opţiunile geopolitice.”
Europa Liberă: Dar ca să ceri de la cei de la Bruxelles, trebuie să ştii şi să oferi. Ce oferă Republica Moldova?
Dorin Dușceac: „Republica Moldova oferă o populaţie cu un nivel de educaţie înalt, cu un nivel de pregătire în anumite domenii tehnice şi ştiinţifice, care este echivalent sau chiar peste media europeană. Republica Moldova este un stat situat în centrul geografic al Europei, la o intersecţie a căilor comerciale, a căilor de tranzit. Şi oferă şi posibilităţi pentru dezvoltarea agriculturii, pentru dezvoltarea turismului, pentru dezvoltarea şi valorificarea unui patrimoniu cultural naţional. Toate aceste lucruri nu sunt foarte bine dezvoltare astăzi în Republica Moldova, dar baza, fondul genetic, să-i zic aşa, al nostru, al cetăţenilor Republicii Moldova, este unul foarte clar european, foarte bine pronunţat european şi occidental.”
Europa Liberă: În ultimul timp a apărut în actualitate o întrebare destul de sensibilă – se pot sau nu autoguverna cetăţenii Republicii Moldova. Şi, din discuţiile pe care le am în Moldova profundă, cu zeci şi sute chiar de persoane, ei spun că ar trebui să fie împrospătat sângele în politica moldovenească. Iar atunci când vorbesc despre această împrospătare politică, se referă în primul rând la reprezentanţii diasporei, la cei care au plecat de mult timp şi au făcut şcoli, s-au integrat în alte ţări, cel mai des ei vorbesc despre cei care au şcoli şi experienţă în Occident. Se fac tentative, aţi încercat şi dumneavoastră, pe o perioadă de timp foarte scurtă, să veniţi şi să participaţi la actul guvernării. Sunt prea puţini cei care vin. Sau, dacă vin, aproape că li se taie din elan şi atunci demotivează şi pe altă lume care ar fi vrut din străinătate să vină acasă.
Dorin Dușceac: „Nu pot să spun că li se taie neapărat intenţionat din elan. Atunci când eram în postul de viceministru al Mediului, făceam o alegorie sau o comparaţie, spuneam că Republica Moldova are nevoie de o masă critică de politicieni noi, tineri, cu studii şi cu experienţă profesională în Occident. Şi aici bineînţeles că cei care vin din diasporă au anumite avantaje faţă de cei care sunt pe loc. Cei care vin din afară, de regulă, nu sunt implicaţi în toate schemele de tip mafiot care există în Republica Moldova, în fiecare dintre domenii, ei nu au o gândire învechită de tip sovietic cu administraţie cu anumite conotaţii de tip asiatic, totalitar, dictatorial ş.a.m.d., au o libertate şi un orizont de cunoaştere şi de experienţă foarte larg. Şi toate acestea constituie un avantaj indiscutabil. Şi toate acestea pot aduce o noutate în politica din Republica Moldova. Este nevoie ca aceşti oameni să revină şi să fie într-un număr suficient de mare pentru ca să poată produce schimbarea.”
Europa Liberă: Câţi din diasporă ar putea să meargă, de exemplu, pe drumul pe care a mers proaspătul ales la funcţia de şef al Băncii Naţionale, domnul Cioclea?
Dorin Dușceac: „Sunt suficient de numeroşi cei care ar putea face acest lucru. Dintre ei nu toţi doresc să facă aşa ceva, fiindcă există o anumită doză de scepticism în privinţa posibilităţii de a se reintegra într-o societate pe care au părăsit-o acum zece10, 15, 20 de ani. Este vorba şi de disponibilitatea clasei politice actuale din Republica Moldova de a primi acest aport de sânge nou, cum aţi spus dumneavoastră. Nu întotdeauna acei care vin din exterior sunt priviţi cu ochi foarte buni, deseori li se pun beţe în roate, deseori li se creează anumite probleme.”
Europa Liberă: De ce nu îi acceptă sistemul?
Dorin Dușceac: „Fiindcă aceşti oameni nu sunt parte a sistemului. Iar sistemul este unul care are o mare doză de imunitate şi începe să se apere.”
Europa Liberă: Dar şi cei de la guvernare spun că au nevoie de oameni competenţi, pricepuţi, deştepţi, cu dăruire de sine şi întru slujirea interesului cetăţeanului şi chiar a intereselor propriului stat.
Dorin Dușceac: „Este o mare diferenţă între declaraţii şi fapte. Se declară aceste lucruri, cum spuneţi dumneavoastră, da, dorim să atragem cadre noi, tineri şcoliţi din diasporă ş.a.m.d., însă, atunci când aceşti tineri şcoliţi revin în Republica Moldova, realitatea este deseori foarte diferită faţă declaraţiile care pot fi auzite în spaţiul public. Fie că nu sunt înţeleşi corect, voit sau nu, fie că nu sunt acceptaţi sau metodele lor de conducere sunt considerate ca unele prea libere, liberale, democratice ş.a.m.d. Iar pentru funcţionarii şi pentru persoanele mai ales din administraţia publică de la noi cel mai des trebuie să te impui. Atunci când vii în calitate de şef, trebuie să adopţi o anumită manieră de comportament, care să fie una autoritară, să fie una dictatorială ş.a.m.d. Atunci când vine cineva cu nişte modalităţi diferite de a acţiona şi de a gândi, îşi dau seama că a nimerit un element străin în sistem şi atunci totul este făcut pentru ca sistemul să se autoconserveze.”
Europa Liberă: Pentru că aproape 90% din cetăţenii Republicii Moldova cred că statul merge pe o cale greşită, a reapărut în actualitate şi subiectul unirii, sondajele arată că mai mult de 20% dintre cei chestionaţi ar opta pentru unirea Republicii Moldova cu România. Pe de altă parte, se înverşunează şi mai mult opoziţia şi spune că societatea şi aşa e atât de divizată şi nu ar trebui să apară subiectul ca prioritate. De ce se insistă? Şi dacă e momentul potrivit să se insiste acum pe unirea Moldovei cu România?
Dorin Dușceac: „Fiindcă, probabil, a venit momentul în care o bună parte din populaţie a conştientizat faptul că Republica Moldova nu mai are un viitor propriu-zis ca stat independent. Avem un şir întreg de argumente pentru susţinerea acestei teze.”
Europa Liberă: Aceasta nu spun şi partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova.
Dorin Dușceac: „Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru moment, sunt cei care discută cu autorităţile statului Republica Moldova, ei nu pot afirma anumite lucruri care vin împotriva statalităţii sau împotriva statutului Republicii Moldova ca ţară independentă. Este de la sine înţeles acest lucru. Cu totul altceva este însă părerea lor, pe care şi-o exprimă de altfel în mod liber şi deschis, dar în nişte discuţii private. În discuţii private pe care le-am avut în ultimii ani cu foarte mulţi reprezentanţi ai diferitelor instituţii sau guverne din spaţiul european, din Uniunea Europeană şi din Occident, în general, şi care chiar deseori mă întreabă ei pe mine: „Voi basarabenii, voi moldovenii când vă uniţi odată şi odată? Oare nu înţelegeţi că acest stat nu are un viitor de unul singur?’.”
Europa Liberă: Şi iarăşi, dacă facem trimitere la rezultatele cercetărilor sociologice, de acolo reiese că o bună parte dintre cetăţenii Republicii Moldova optează pentru statalitate, iar pe acest fondal de nemulţumiri creşte şi mai mult ratingul partidelor pro-ruse.
Dorin Dușceac: „Este adevărat acest lucru. Însă până la urmă este vorba şi de un cuvânt determinant pe care îl au de spus elitele. Întotdeauna mişcările mari la nivel geopolitic au fost determinate de către elite. Şi aici noi trebuie să fim foarte inteligenţi, să facem o politică eficientă, dar, în primul rând, inteligentă, care să ne aducă la situaţia în care elitele vor fi acelea care vor spune: „Da, în mod majoritar, în mod absolut democratic, noi susţinem această idee şi realizăm acest obiectiv naţional’.”
Europa Liberă: România e o ţară membră UE şi NATO. Bucureştiul acceptă această idee?
Dorin Dușceac: „S-a văzut şi se vede în continuare prin discursurile oficialilor români de toate nivelurile, mai ales în ultimii ani, prin părerile exprimate de către opinia publică, de către societatea română în sondajele de opinie, peste 80% dintre cetăţenii români susţin ideea reunificării.”
Europa Liberă: Domnul Dodon, liderul socialiştilor, a trimis o scrisoare preşedintelui român Iohannis să reconfirme că România recunoaşte independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova.
Dorin Dușceac: „Domnul Dodon ar trebui să citească mai multă istorie recentă. În anul 1991 România a fost primul stat din lume care a recunoscut independenţa Republicii Moldova. Iar dacă domnul Dodon cere ca preşedintele Iohannis să reconfirme acest lucru, înseamnă că nici măcar Dodon nu mai este sigur de faptul dacă ar trebui sau nu Republica Moldova să mai fie independentă. Adică ideea reunificării a cucerit, s-a instalat în spiritul şi în creierul până şi al celor mai înverşunaţi contestatari ai acestui ideal. În acelaşi timp, domnul Dodon ar trebui să adreseze astfel de mesaje, astfel de scrisori, în primul rând ,lui Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, cu scopul de a reconfirma ataşamentul Federaţiei Ruse faţă de noţiunea de independenţă a Republicii Moldova. Or, astăzi ştim cu toţii că Federaţia Rusă îşi păstrează trupe militare pe teritoriul nostru, aşa că suntem într-o situaţie de atentat la integritatea Republicii Moldova şi ar fi bine ca aceste întrebări să fie adresate, în primul rând, lui Putin şi nu preşedintelui Iohannis.”
