Linkuri accesibilitate

Comentariile referitoare la atentatele teroriste de la Bruxelles sunt în fapt critici la adresa abordărilor politice greșite ale europenilor. Jurnaliști mai tineri, precum Andrei Luca Popescu de la „Gândul”, se revoltă direct împotriva manierei în care oficialii europeni au comunicat asupra exploziilor din capitala belgiană. Ministrul belgian de interne a declarat că autoritățile aveau informații că ”se aştepta la un atentat, dar că este surprins de amploarea sa”, în timp ce înaltul reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate, Federica Mogherini, a izbucnit pur și simplu în plâns. ”Aceşti oameni aflaţi în poziţii cheie au pierdut în mod clar contactul cu strada şi comunităţile pe care le guvernează. (...)încep să semene cu guvernanţii români, pe care îi surprind mereu iarna şi efectele ei”, scrie Andrei Luca Popescu.

Alexandru Lăzescu scrie în revista „22” că europenii s-a lăsat ”protejați de umbrela de securitate americană (și) au neglijat nonșalant și iresponsabil preocupările legate de propria lor securitate”. Atitudinea nu s-a schimbat nici după războiul din Georgia din 2008, și nici după anexarea Crimeii de către Federația Rusă. Analistul crede că stânga europeană, mai bine reprezentată decât dreapta, a preferat să se ocupe mai degrabă de ”supravegherea extinsă practicată de NSA”. Alminteri de ce s-ar fi refugiat Edward Snowden, protagonistul scandalului Wikileaks, tocmai în Rusia? Iar, acolo fiind, de ce nu a critcat niciodată ”substanțiala violare a drepturilor omului în Rusia, culminând, spune Lăzescu, cu asasinarea lui Boris Nemțov”. Europenii tocmai învață să trăiască asemenea israelienilor, cu contiința că un atac poatge fi oricând posibil, iar pe acest fond, lui AlexandruLăzescu i se parfe să sunt deja ”dispuși să uite și de agresiunea rusească din Ucraina. Întrebarea e (continupm citatul) vor fi ei gata să meargă mai departe de atât, de exemplu în cazul în care ar fi în discuție țările baltice, membre în NATO și UE?”

Într-o analiză semnat de Silviu Sergiu în „Evenimentul zilei”, sunt puse ăn discuție greșeile din sfera multiculturalismului și a corectitudinii politice. Aceasta din urmă, ar fi fost marea greșeală. Musulmanii au fost supuși masiv discriminării pozitive, mai cu seamă după ce s-a instalat cirza economică mondială din 2008. Susținuți tot mai mult de stat, în număr tot mai mare, în speranța că astfel pot fi consolați că nu li se pot oferi locuri de muncă, tinerii acestor comunități s-au afundat și mai tare în ghetoizare, în timp ce nativii țărilor respective au dezvoltat frustrări pentru felul în care le sunt cheltuiți banii publici. ”Scriitorul francez Michel Houellebecq, în romanul său <Supunere>, anticipează că europenii vor prefera un conducător musulman în schimbul unui lider fascist. Cred că e o abordare mult prea optimistă, scrie jurnalistul de la „Evenimentul zilei”, pentru că spirala urii interetnice va crește in intensitate. Cu consecințe devastatoare”.

Între timp, România se luptă cu ”terorisme” mult mai banale: hazardul care omoară oameni, respectiv incendiul din toamna trecută de la Clubul Colectiv din București, în care și-au pierdut viața 64 de tineri. Editorialul „României libere” semnalează că s-a publicat, în sfârșit, raportul oficial privind felul în care a fost organizată salvarea victimelor: 84 de pagini, mai multe instituții ”cu deficiențe”, dar niciun vinovat. ”Pentru noi (românii) – se spune în acest articol - teroarea pare să vină mai degrabă din partea statului decât din afara lui”.

XS
SM
MD
LG