Linkuri accesibilitate

Opinii ale experților despre problemele actuale ale asigurărilor medicale și ale spitalelor moldovenești.

Experiențele trăite ne determină să atribuim sistemului de sănătate din Republica Moldova calificative laudative, ori diametral opuse.

Cineva îl va numi șubred și ar aduce drept exemplu recentul caz al Cristinei Cernenchi, tânăra care ajunsă în stare gravă la Institutul de Neurologie a fost externată după un diagnostic greșit, ca la scurt timp pacienta să meargă la Spitalul Clinic „Sf. Arhanghel Mihail” unde să se pomenească pe masa de operație, fiind diagnosticată cu apendicită acută și peritonită localizată.

Altcineva va insista să ne convingă că sistemul de sănătate din Republica Moldova este unul care face minuni, invocând pățania britanicului Ronnie Slade, care și-a revenit complet după ce a ajuns în comă la Spitalul Clinic Republican, complicație cauzată de un virus gripal. Medicii din Marea Britanie i-au zis că a scăpat de moarte printr-o minune.

Un criteriu de evaluare echidistant ar fi balanța dintre numărul celor mulțumiți de serviciile prestate și a celor supărați. Cert este că din ce în ce mai mulți, dintre cei care confruntă cu neajunsurile sistemului de sănătate, ajung să depună o reclamație.

Compania Națională de Asigurări în Medicină anunță că în anul 2015, numărul plângerilor deținătorilor de polițe medicale înregistrate prin serviciul Linia Verde au crescut de cinci ori față de 2014, ajungând la 500. Totodată, în 2015 a crescut și numărul petițiilor depuse. Oamenii au nemulțumiri cu privire la accesul şi calitatea serviciilor medicale, dar și în privința asigurării cu medicamente compensate.

Peste 200 de instituții medicale au fost evaluate anul trecut de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, iar rezultatele au evidențiat o serie de încălcări, ne spune Ala Ulianovschi, șefa Direcţiei generale evaluare, calitate şi control a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Ala Ulianovschi: „S-au constatat cazuri de spitalizări neargumentate, spitalizări repetate a pacienților care de fapt au putut beneficia de tratament în condiții ambulator. Astfel, au fost utilizate ineficient mijloace financiare provenite din fondul de asigurări. De asemenea, s-au constatat cazuri de lipsă de medicamente în staționar. Astfel, pacientul a fost nevoit să procure parțial sau integral sau să achite unele servicii medicale. Mai sunt și unele servicii care sunt raportate nejustificat, adică instituția medicală raportează un număr de servicii efectuate, dar de fapt este un număr cu mult mai mic.”

Banii cheltuiți nejustificat, în opinia companiei de asigurări, adună peste șapte milioane de lei, mai mult decât în 2014. Regulile sunt stabilite însă de Ministerul Sănătății iar medici nu fac decât să se ghideze după ele, susțin experții în politicile de sănătate, printre care și Ala Nemerenco.

Ala Nemerenco

Ala Nemerenco

Ala Nemerenco: „În primul rând există o problemă cu spitalizarea deoarece nici sistemul nu și-a anunțat niște reguli foarte clare, ele sunt mult mai așa în ceață vizavi de spitalizări. Politicile și strategiile, toate sunt scrise de către autoritatea cetrală care este Ministerul Sănătății și iată cât de bine ministerul va ști să dezvolte anume politici care ar îmbunătăți acest aspect, cu atât mai repede vom putea să ne apropiem și noi de acea medicină pe care o cunoaștem că este peste hotare, și ele nu costă bani, doar efort și politici corecte.”

Opinia nu este împărtășită și prin birourile Ministerului Sănătății. Regulile jocului sunt în picioare, susține Tatiana Zatîc, șefa Direcției asistență medicală primară, potrivit căreia lucrătorii medicali ar fi cei care nu întodeauna ajung să le urmeze.

Tatiana Zatîc: „Dacă sunt unele carențe la nivel de implementare, ține foarte mult de factorul uman și de administrația de pe loc. [...] Sunt protocoalele clinice naționale care ghidează foarte bine și foarte corect medicul pentru a lua decizii. De multe ori sunt probleme din partea pacientului, atunci când pacientul nu respectă cerințele și recomandările din partea lucrătorului medical, atunci apar divergențe în sistem.”

Sistemul moldovenesc de asigurări medicale este finanțat după cel mai răspândit model din Europa, numit Bismarck, implementat în țări precum Olanda, Belgia, Germania. Introducerea asigurărilor obligatorii de asistență medicală a provocat revitalizarea întregului sistem de sănătate, potrivit unui studiu realizat de „Expert-Grup”, dar problemele nu au permis însă o eficientizarea a acestuia, ne spune Ana Popa, expert în Analize și Prognoze Macroeconomice.

Ana Popa

Ana Popa

Ana Popa: „Problema este că în sistemul medical, indiferent de acest model de asigurări medicale obligatorii, coplățile sunt, fie că recunoaștem, fie că nu, fie că în formă de mită sau nu. Sistemul nu a fost capabil să înlăture aceste coplăți ca să poată funcționa. Eliminarea totală a acest coplăți este practic imposibilă în cazul când resursele pentru finanțare nu sunt suficiente, și atunci trebuie sau de oficializat acest sistem, și există diferite metode de oficializare care pot fi preluate de la alte țări. Nu se colectează toți banii necesari din cauza economiei informale pe care o avem.”

Pentru stimularea unor servicii medicale mai calitative, în spațiul public se cer de exemplu salarii mai bune, și pe bună dreptate, spune Ala Nemerenco.

Ala Nemerenco: „Referitor la salarii, noi avem o Hotărâre de Guvern care reflectă și care explică cum se calculează salariul pentru medici, este una foaret învechită și nu corespunde cerințelor de astăzi și chiar dacă instituția primește mai mulți bani, nu se dă voie unui conducător de instituție să crească salariile.”

Ministerul Sănătății promite însă un nou sistem de salarizare imediat după aprobarea bugetului de stat. Astfel, salariile lucrătorilor medicali ar putea crește, potrivit Tatianei Zatîc.

Tatiana Zatîc: „Din păcate salarizarea în Republica Moldova este cea care este. Ministerul Sănătății vine cu un model nou care urmează să fie implementat imediat cum va fi aprobat legea bugetului. Noului mecanism de salarizare este bazat pe performanța atinsă de fiecare actor din sistemul de sănătate. Anume aceasta va motiva lucrătorul medical să atingă acele rezultate.”

Din păcate, experiențele ne lasă sceptici, ori în ce măsură s-a îmbunătățit calitatea actului justițiar după mărirea salariilor judecătorilor, de exemplu? Existența întrebării este justificată prin „laitmotivul” majorărilor de atunci, prezentat în mod ritmic opiniei publice ca fiind soluția absolută. Asta nu ne permite însă să anulăm crezul că „speranța moare ultima” și dacă tot moare atunci mai bine într-un azil de bătrâni decât pe masa de operație, dar până atunci speranța pentru un sistem de sănătate mai bun are dreptul la viață, astfel încât data viitoare cei pomeniți în situația Cristinei Cernenchi să se poată bucura de rezultate exact ca britanicul Ronnie Slade.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG