Linkuri accesibilitate

Banca Mondială: birocraţia și corupția sînt principalele piedici pentru exportatorii moldoveni


O altă bătaie de cap pentru ei este capacitatea redusă de a lua împrumuturi.

Banca Mondială sugerează într-un studiu proaspăt că exporturile agricole moldovene au crescut în ultimii ani mai puțin decât ar fi putut să o facă, iar așteptata reorientare exporturilor pe piețele europene nu s-a produs.

Experţii Băncii Mondiale constată că birocraţia din instituţiile de stat, complicațiile de la vama şi corupţia sunt principalele piedici pentru oamenii de afaceri moldoveni. Anume aceste aspecte ar conta mai mult pentru cei din business decât stimulentele fiscale.

O altă concluzie a autorilor e că pentru aproape jumătate din producătorii şi exportatorii de mărfuri agro-alimentare posibilitatea redusă de a lua împrumuturi reprezintă o bătaie de cap în plus.

Potrivit managerului de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Alexander Kremer, „stoparea complicațiilor de la frontieră şi reducerea birocraţiei sunt mai importante pentru exporturile moldovenești decât acordurile internaționale privind comerţul”. O soluţie pentru schimbarea stării de fapt ar fi trecerea la proceduri vamale simplificate, inclusiv la declararea electronică.

O treime din exporturile Republicii Moldova din ultimii ani sunt fructele şi legumele. Preşedintele Asociaţiei Moldova-Fruct, Vitalie Gorincioi, este sigur că ponderea acestor mărfuri poate creşte dacă ar fi eliminate barierele, iar producătorii ar profita de toate oportunitățile.

„Impedimente sunt din partea la ANSA, ea nu are laboratoare acreditate care ar fi credibile. Iată compania în care eu sunt unul din fondatori am exportat câteva TIR-uri de mere în Românai, la Lidl, o reţea nemţească. Am fost nevoiţi să trimitem monstrele de mere în Germania, ca să le testeze în laboratoare. Singur faptul ca să trimiţi în Germania, noi pentru ce am mai însemnat Acord de Asociere?”

Producători de mere care au încercat portiţa UE au descoperit că nu pot livra marfă mai ieftină decât preţul mediu de pe piaţa comunitară sau s-au confruntat cu aşa-numita taxă forfetară. În asemenea condiţii importatorilor li se reţine o anumită sumă care ar trebui să fie returnată într-o săptămână, dar, de fapt, poate dura şi o lună sau mai mult. Astfel, partenerii din România spun că lor nu le este convenabilă această schemă de impozitare şi renunță la relaţiile comerciale cu partea moldovenească, mai spune preşedintele Asociaţiei Moldova-Fruct, Vitalie Gorincioi.

În acest context, dar mai ales din obişnuinţa de a vinde mere fără complicaţii în Rusia, fermierii apelează la angrosişti, iar în această schemă s-ar percepe şi taxe neoficiale, afirmă Gorincioi.

„Când livrăm marfă spre ţările CSI noi pemanent am avut probleme şi asta nu doar în 2015, dar ultimii trei ani tot cu schemele aceste ne luptăm. Şi cum e înlăturată o schemă, ei gândesc alta. Nu că se dădea mită, dar erau foarte mare sumele ce se percepepeau. Dacă e vorba ce să facă statul? Să ne ajute să accesăm pieţele alternative. Aici am vorbi de Egipt, care are o populaţie de vreo 80 de milioane de mâncători de mere şi e o piaţă comparabilă cu cea din Rusia”.

În căutare de pieţe alternative sunt şi producătorii de vinuri. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului a făcut un studiu despre principalele destinaţii din ultimii ani ale vinului produs în Moldova. Anume în Polonia, Cehia, România, China şi SUA. aceste pieţe, producătorii văd un potenţial de creştere a exporturilor şi o necesitate de a-şi îmbunătăți imaginea.

De ce creșterea volumelor de vinuri livrate în UE este aşa de lentă, în ciuda faptului că Bruxelles-ul a eliminate cotele la importurile din Republica Moldova, l-am întrebat pe directorul Oficiului, Dumitru Munteanu.

„Nimeni nu ne aşteaptă acolo cu braţele deschise. Desigur că raftul nu este gol. În primul rând, vinurile noastre nu sunt atât de cunoscute pe piaţa europeană, nici ţara nu este foarte cunoscută. Mulţi consumator şi până în ziua de astăzi se întreabă unde este Republica Moldova. Aşa că noi lucrăm la capitolul promovării şi desigur că nu putem construi o imagine pozitivă timp de un an sau doi”.

Preşedintele Asociaţiei Moldova-Fruct, Vitalie Gorincioi, crede că în anumite momente dificile pentru fermieri autorităţile trebuie să se implice, fie că e vorba de eliminarea barierelor existente la eliberarea de certificate, fie de luarea de credite pentru îmbunătățirea calităţii mărfurilor ce vor merge la export. Aşa vine valută în ţară şi se crează locuri de muncă, este concluzia studiului elaborat de experţii Băncii Mondiale.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG