Linkuri accesibilitate

O schimbare de paradigmă culturală, o pierdere a inocenței, a nepăsării. Va trebui să ne obișnuim să trăim încă multă vreme sub spectrul amenințării teroriste din interior.

Procurorul federal belgian Frédéric van Leeuw a ținut în cursul după-amiezii de miercuri o conferință de presă în care a rezumat stadiul anchetei, în urma atentatelor de marți, însă informațiile furnizate de el au trebuit de îndată reactualizate, întrucât procurorul a vorbit de un bilanț de 31 de morți și 270 de răniți în atentatele de marți, dar după conferința de presă un alt corp a fost găsit în ruinele terminalului de la aeroport, așa încât bilanțul este acum de 32 de morți.

Procurorul a avertizat însă că bilanțul riscă să se agraveze, întrucât peste 20 de răniți sunt într-o stare foarte gravă, între viață și moarte.

Procurorul federal van Leeuw a confirmat identitatea a doi dintre teroriștii sinucigași, și anume cei doi frați Ibrahim și Khalid El Bakraoui, dintre care unul s-a aruncat în aer la aeroport iar altul în stația de metro Maelbeek, în apropiere de instituțiile europene.

Un al treilea terorist sinucigaș nu este încă identificat, în schimb unul din teroriștii de la aeroport care nu s-a aruncat în aer, ci doar a lăsat în urmă o bombă care nu a explodat a fost identificat drept Najim Laachraoui, considerat artificierul jihadiștilor franco-belgieni.

Acest Najim Laachraoui, actualmente omul cel mai căutat din Belgia și a cărui arestare fusese anunțată eronat în cursul dimineții, a fost implicat și în atentatele din Paris. ADN-ul său a fost identificat pe centurile explozive folosite la teatrul Bataclan din Paris și în fața stadionului Stade de France.

Toți acești teroriști sunt de naționalitate belgiană, născuți în Bruxelles, și avuseseră un trecut judiciar, mai toți trecând prin tribunale și închisoare pentru fapte de banditism.

Guvernul Belgiei a decretat un doliu național de trei zile, dar tonul urcă deja între instituții și diferitele entități federale care se acuză reciproc de neglijență. Belgia trăise într-un fel de bulă de falsă securitate după atentatele din noiembrie din Paris, iar mulți reproșează guvernului federal că nu a ridicat nivelul alertei încă de vinerea trecută, după arestarea lui Salah Abdeslam, teroristul care era atunci cel mai căutat din Europa și care era asociat cu cei care au comis atentatele de marți.

În același timp, așa cum au repetat-o mai mulți responsabili politici, un nivelt de alertă atât de ridicat —nivelul maxim, 4, începând de ieri— nu poate fi păstrat pe timp lung, pentru că îngreunează sau face imposibile activitățile cotidiene ale cetățenilor (pe lângă pierderile economice inevitabile, în special în sectorul turismului).

De pildă, poate părea unul din acele paradoxuri belgiene faptul că școlile sunt deschise și funcționează în ciuda amenințării teroriste și a faptului că nivelul de alertă e menținut la pragul maxim de 4 în întreaga Belgie. În noiembrie, după atentatele de la Paris, când exista riscul unor asemenea atacuri și în Bruxelles și când nivelul de alertă a fost de asemenea ridicat la 4, școlile și multe întreprinderi, birouri, magazine și cocuri publice fuseseră închise vreme de multe zile.

Acum, în mod paradoxal, după două atacuri teroriste care au făcut 32 de morți și 270 de răniți, cu nivel de alertă 4 în întreaga țară, școlile sunt deschise și funcționează. Eu însumi am doi copii la școală și am auzit părinți nemulțumiți de faptul că nu există o prezență militară în fața școlilor și universităților.

Adevărul este că în Occident - eu însumi trăiesc în Belgia din 1988 - va trebui probabil să ne obișnuim cu acest peisaj cotidian al armatei pe străzi, al neîncrederii, al verificării celorlalți când intrăm în metrou, într-un restaurant sau o sală de cinema. Un fel de resemnare, o schimbare de paradigmă culturală, o pierdere a inocenței, a nepăsării.

Va trebui să ne obișnuim cu prezența pe stradă a patrulelor de militari cu arme de război. Va trebui să ne obișnuim să trăim încă multă vreme sub spectrul amenințării teroriste din interior, care riscă să devină parte din cotidianul occidentalilor.

XS
SM
MD
LG