Linkuri accesibilitate

Camelia Bogdan: „Corupţia din sistemul judiciar distorsionează rolul justiţiei în societate, acela de garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale”


©Shutterstock.

©Shutterstock.

Un interviu cu o judecătoare de la Curtea de Apel București.

În ultimii ani, Republica Moldova s-a angajat într-un ambiţios proces de reformare a justiţiei. Au fost făcute mai multe promisiuni că până în anul 2016 va fi creat un sistem judecătoresc eficient, independent şi cu o toleranţă zero faţă de corupţie. Reforma sistemului judecătoresc cu magistrati corupți – e o iluzie, pare a sugera invitata Europei Libere, care vorbește​ între altele despre experiența României în materia aplicării confiscării extinse a averii ilegale.

Europa Liberă: Despre ce vă vorbeşte un stat, un stat sărac ca Republica Moldova, din care a dispărut un miliard de dolari?

Camelia Bogdan: „Din punctul meu de vedere, statul, dacă nu-şi recuperează aceste sume de bani, sumă de bani uriaşă, sifonată, bani care aparţin poporului din Republica Moldova, nu-şi aduce la îndeplinire obligaţiile de bază pe care le are faţă de cetăţenii săi. Potrivit articolului din Pactul Internaţional asupra Drepturilor Economice, Sociale şi Culturale, statul trebuie să se folosească la maxim de resursele disponibile pentru a garanta aceste drepturi de bază cetăţenilor săi, dreptul la hrană, dreptul la sănătate, dreptul la educaţie. Sunt consacrate, de asemenea, în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului sau în Pactul Internaţional asupra Drepturilor Civile şi Politice. Din punctul meu de vedere, dacă nu recuperaţi aceste sume de bani, ignoraţi obligaţiile pe care le aveţi faţă de popor.”

Europa Liberă: Instituţiile de drept – Procuratura Generală, CNA, SIS – au zis că ştiau că se fură bani cu sacul. De ce nu au intervenit? Şi dacă merită ele să fie penalizate pentru această atitudine?

Camelia Bogdan: „Şi la noi există o problemă de voinţă. Probabil, există mai multe organisme care au competenţă şi fiecare spune: „Nu e treaba mea. Să facă altcineva”. Noi avem o infracţiune în Codul nostru Penal, o misiune a sesizării organelor judiciare, este incriminată fapta funcţionarului care, în exercitarea atributelor de serviciu, ia cunoştinţă despre posibila săvârşire a unor infracţiuni şi nu a încunoștințat organul de urmărire penală. Asemenea explicaţii nu ar trebui acceptate în societatea în care trăim. Dacă recunosc public, înseamnă că renunţă la privilegiul împotriva autoincriminării, sunt convinsă că şi dumneavoastră aveţi această infracţiune în Codul Penal, dar dacă ştiau, nu au

Noi, în România, avem acest oficiu FIU (Financial Intelligence Unit) de prevenire şi combatere a spălării banilor. Dacă banca dumneavoastră nu a raportat tranzacţia la acest oficiu, la unitatea de informaţii financiare, care trebuie să existe în toate ţările, înseamnă că sunt complici la operaţiunea de spălare a banilor. Deci, trebuie căutat întreg cercul de vinovaţi care a făcut posibilă sifonarea acestor sume de bani.

încunoștințat, or, pot să răspundă pentru abuz în serviciu, pentru neglijenţă în serviciu, pentru favorizarea infractorului. Sau, în cele mai multe situaţii, pentru complicitate la operaţiunea de spălare de bani. Nu ştiu dacă sifonarea acestor bani a avut loc prin transferuri bancare. Banca are obligaţia de recunoaştere a clientelei. Convenţia Consiliului Europei de la Varşovia, semnată la 16.05.2015 privind spălarea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului, Moldova este parte la Consiliul Europei, a ratificat, probabil, această convenţie. La articolul 13 figurează menţiunea că fiecare parte trebuie să adopte măsuri legislative şi măsuri necesare pentru instituirea unui regim intern şi complex de reglementări de supraveghere sau de monitorizare pentru a împiedica spălarea banilor. Noi, în România, avem acest oficiu FIU (Financial Intelligence Unit) de prevenire şi combatere a spălării banilor. Dacă banca dumneavoastră nu a raportat tranzacţia la acest oficiu, la unitatea de informaţii financiare, care trebuie să existe în toate ţările, înseamnă că sunt complici la operaţiunea de spălare a banilor. Deci, trebuie căutat întreg cercul de vinovaţi care a făcut posibilă sifonarea acestor sume de bani. Bineînţeles, respectăm principiile, standardul de probă, nu vorbim până la condamnarea unei persoane, de încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, dar dacă există indicii, ele trebuie investigate. Şi eu v-am spus că banii lasă urme, trebuie găsiţi aceşti bani, indisponibilizaţi, aduşi la bugetul de stat. Văd posibilă şi soluţionarea cauzei din punct de vedere penal, dar şi prin lansarea acestei investigaţii economice-financiare proactive, în raport cu standardele internaţionale, şi Moldova este evaluată în ceea ce priveşte eficienţa recuperării produsului infracţiunii şi a combaterii spălării banilor.”

Europa Liberă: Republica Moldova este grav afectată de fenomenul corupţiei, fenomen care a pătruns adânc, inclusiv în sistemul de justiţie. Cât de păgubos este pentru un stat de drept că cel care e chemat să facă dreptate este magistrat corupt?

Camelia Bogdan: „Corupţia din sistemul judiciar distorsionează rolul justiţiei în societate, acela de garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale.”

Europa Liberă: Cât de dăunător e acest fapt că magistraţii au ajuns să completeze armata celor corupţi?

Camelia Bogdan: „Dacă încurajăm tipologia acestui magistrat homo economicus hrăpăreţ, necinstit, agresiv, incapabil să recunoască valoarea unor norme legale sau morale, suntem părtaşi la încurajarea nu doar a incompetenţei în poziţii cheie în viaţa economică, dublate de o conjunctură internaţională foarte complicată. Deoarece într-adevăr în statele de unde provenim noi, s-au destrămat nişte regimuri totalitare.”

Europa Liberă: În sondaje 5-6% din populaţia Republicii Moldova ar avea încredere în sistemul judecătoresc.

Camelia Bogdan: „Trebuie să identificaţi cauzele care conduc sau care perpetuează corupţia în sistemul judiciar pentru a recâştiga încrederea populaţiei. Poate există anumite influenţe din sfera politicului sau executivului.”

Europa Liberă: Deseori se zice că justiţia e la cheremul politicului.

Camelia Bogdan: „Cum faceţi, care sunt strategiile pe care le propuneţi ca să lucraţi împotriva acestor strategii?”

Europa Liberă: Strategii sunt multe, fapte puţine.

Camelia Bogdan: „Magistraţii trebuie să-şi conştientizeze rolul în societate. Poate că neglijenţa, slaba pregătire sunt cauzate de absenţa unui real proces de formare continuă. Fiindcă, vedeţi dumneavoastră, apariţia automulţumirii este generată de acest statut de magistrat: nu mai trebuie să faci nimic, trebuie doar să-ţi fie bine şi să nu superi pe nimeni, eventual, să nu atragi atenţia asupra ta. Dar situaţia economică a Republicii Moldova ar trebui să ridice acest semn de întrebare. Adică, dacă fiecare nu-şi conştientizează rolul în societate, dacă magistratul nu conştientizează că rolul lui nu este să pronunţe soluţii facile care să nu supere pe nimeni, să nu închidă ochii cu privire la posibilele fapte de corupţie săvârşite de colegii lor din cauza unei solidarităţi profesionale foarte prost înţelese - ne ridicăm în astfel de condiţii întrebarea: ce justiţie s-ar face sau cui?”

Europa Liberă: Se zice în Moldova că justiţia este injustă. Aceasta e concluzia la care ajung majoritatea cetăţenilor.

Camelia Bogdan: „Legea nu trebuie şi nu poate fi plasată deasupra justiţiei. Dreptul nu decurge din lege, ci legea din drept. Nu avem nevoie de un drept, pur şi simplu, ci de un drept just. Din punctul meu de vedere, rolul magistratului din societate este acela de a aplica legea. Dumneavoastră aveţi legi, aveţi legi,

Încercaţi să combateţi corupţia care există inclusiv în sistemul judecătoresc.

aveţi incriminate, în acord cu standardele interne şi internaţionale, faptele de corupţie. Iar Codul Penal al Republicii Moldova este raliat standardelor europene. Pot fi supuse sechestrului şi confiscate, fie cu titlul de confiscare specială, fie cu titlul de confiscare extinsă bunurile trecute în mod fictiv pe numele unor altor persoane. Fiindcă am înţeles că aveţi aici multe societăţi offshore cu multe investiţii în Republica Moldova. Încercaţi să combateţi corupţia care există inclusiv în sistemul judecătoresc. Încercaţi, dacă puteţi, să o combateţi atât prin îmbunătăţirea moralităţii magistraţilor, cu accent pe factorul educaţional, cu ameliorarea condiţiilor economice în care judecătorii îşi desfăşoară activitatea pentru reducerea stimulentelor economice ale comiterii unor acte.”

Europa Liberă: Judecătorii au cele mai mari salarii în Republica Moldova.

Camelia Bogdan: „De aceasta vă spun. Fiindcă nu trebuie niciodată să corelaţi lipsa de moralitate cu condiţiile precare de desfăşurare a profesiei. Lipsa probităţii morale nu trebuie neapărat căutată în corupţie, ci de o anumită siguranţă pe care o au anumiţi magistraţi că nu vor fi depistaţi sau nu vor fi traşi la răspundere, deoarece dosarele se muşamalizează. Şi se ajunge la această situaţie jenantă pentru întreg corpul profesional: în loc ca persoanele vinovate de încălcarea gravă a legii să fie aspru sancţionate cu respectarea legii şi a tuturor garanţiilor procesuale evidente, acestea sunt apărate în numele acestei solidarităţi profesionale greşit înţelese. Dar, dacă există şi se demonstrează că avem magistraţi care nu-şi justifică nivelul de trai – aplicaţi legea.”

XS
SM
MD
LG