Linkuri accesibilitate

Migrația pe termen lung se referă la 411 mii de cetățeni - 12,4% din numărul total al populației -, inclusiv 370 mii, plecați la muncă și 18,4 mii ca studenți (Valeriu Turea/Ziarul Național).

Retragerea Rusiei din Siria şi întregul context strategic creează premisele conturării unui spaţiu tampon între zona euroatlantică şi Federaţia Rusă sub forma unor organizări teritoriale interne de tipul unor „federaţii” în Ucraina şi Republica Moldova. Despre aceasta scrie geopoliticianul român, președintele Fundației Mării Negre din România, Dan Dungaciu, într-un amplu comentariu publicat în „Adevărul Moldova”. Analistul român crede însă o naivitate „ideea „federalizării” Republica Moldova, ca un punct zero, neutru, aflat undeva la mijlocul interesului geopolitic al Estului şi al Vestului. Federalizarea este un proiect rusesc, fie că este vorba despre Ucraina sau Republica Moldova, indiferent care dintre actorii europeni îl girează, avertizează analistul.

Deschiderea posibilă a dosarului federalizării, deci al transnistrizării Republica Moldova, înseamnă, într-o primă instanţă, un potenţial conflict sau instabilitate într-un stat în care există sute de mii de cetăţeni români, iar pe termen mediu poate aduce Rusia la frontierele României pentru că noul stat reîntregit ar începe prin formalizarea unor relaţii speciale cu Moscova. Din această perspectivă, afirmă Dan Dungaciu, dacă aşa vor sta lucrurile, Republica Moldova devine principala provocare de securitate a României pe termen scurt şi mediu.

Agenția IPN publică o analiză semnată de fostul reprezentant special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, privind evoluţiile politice din Ucraina şi Republica Moldova. Acesta se referă şi la recenta decizie a Curții Constituționale de a se reveni la sistemul de alegere directă a președintelui. Kalman Mizsei crede că CC dă dovadă de „comportament arbitrar”. El numeşte „bizară” decizia CC şi spune că aceasta este doar una dintr-o serie de decizii motivate mai degrabă de consideraţii politice de moment, decât de dorinţa de a păstra supremaţia absolută a legii chiar când acest lucru momentan nu ar conveni.

La fel, potrivit fostului Reprezentant Special al UE în Republica Moldova, afirmațiile preşedintelui CC, potrivit cărora a fost anulat sistemul care ar fi dus la capturarea statului, ar fi exact inverse. Kalman Mizsei califică decizia CC ca fiind bazată pe calcule politice de moment, care creează şanse mai mari pentru apariţia încă a unui „om cu mână de fier” de felul lui Putin care ar captura statul – un risc care întotdeauna există în democraţiile tinere post-comuniste. „Probabil nu există o favoare mai mare făcută lui Putin decât să se admită corupţia şi capturarea statului de către o mână de politicieni. În asemenea caz, îi va fi uşor să atragă ţara înspre Est”, explică Kalman Mizsei.

Portalul economic „Mold-Street” i-a luat un interviu ex-ambasadoarei Republicii Moldova în Regatul Unit, fost ministru al Finanţelor, actualmente director financiar al companiei „KazMunayGas”, Mariana Durleşteanu. O constatare de bază e că „BNM este foarte influențată politic.” Aceasta, spune Mariana Durleșteanu, este de fapt problema de baza, iar atât timp cât nu este voință politica de a rupe doctrina politică din ceea ce face sistemul bancar, nu va exista nimic în Republica Moldova. Fostul ministru al Finanțelor lasă de înțeles că mulți dintre angajații BNM sunt afiliați cu vreun partid, iar BNM nu ar trebui să lanseze astfel de mesaje. Mariana Durleșteanu susține că țara a devenit ostatic al unui „război între băieței” și că personal nu mai crede că cineva va face investiţii în Republica Moldova. […] Tot ce se întâmpla în sistemul bancar este primul pilon care dă de știre cât de mult suntem în siguranță. Sistemul bancar din păcate este unul nesigur. BNM nu face mesaje care să ofere încredere, deoarece are o comandă politică”, a declarat Mariana Durleșteanu în interviul citat.

Silviu Tănase scrie într-un editorial intitulat „Rusia și războiul hibrid împotriva românilor”, publicat în Timpul, vulnerabilitatea autorităților, vizibilă, după scandalul „miliardului”, dar și campania electorală prezidențială, care urmează, vor activa toate forțele Rusiei în RM. Acest proces, în opinia autorului, are aceleași obiective: stoparea recuperării identității românilor din Republica Moldova pentru a face imposibilă orice reintegrare cu România și oprirea avansului spre NATO. Autorul editorialului menționează că grupările locale din Republica Moldova, fiind prea ocupate în lupta pentru putere, nu observă cum interesele rusești în Republica Moldova acționează prin toate căile posibile, se formează medii prorusești pe față, gen NTV-Dodon-Roșca-Tkaciuk, Sputnik sau presa scrisă rusofonă, fiind aruncată în luptă o garnitură nouă de antiromâni. „[…] Această nouă „generație” de jurnaliști, experți, politicieni, bloggeri nu mai au imaginea proastă a grupării Roșca-Tkaciuk, ei vorbesc frumos „moldovenește”, spun că vor integrarea europeană, dar urmăresc aceeași agendă, ca și NKVD-iștii de după război sau ohrana țaristă”, notează Silviu Tănase.

Șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora din cadrul Guvernului Republica Moldova, Valeriu Turea, vorbește într-un interviu pentru „Ziarul Național” despre fenomenul migrației și „Strategia „Diaspora-2025”, adoptată de Guvern. Șeful BRD afirmă referitor la numărul migranților că „cifra a fost politizată excesiv”, în condițiile în care s-a vehiculat cu un milion de persoane plecate din țară. Valeriu Turea afirmă că migrația pe termen lung se referă la 411 mii de cetățeni (12,4% din numărul total al populației), inclusiv 370 mii – în scop de muncă și 18,4 mii studenți. Migrația sezonieră, spune Valeriu Turea, cuprinde 109 mii de persoane, iar mobilitatea internă – 217 mii de persoane. „[…] Numărul migranților reîntorși reprezintă 44 mii de persoane (11% din numărul total de migranți pe termen lung). Dacă ar fi să facem și o evaluare de perspectivă, mobilitatea potențială ar cuprinde aproximativ 107 mii de persoane sau 2,5% din numărul total al populației”, concluzionează șeful BRD. Valeriu Turea susține că principalele țări de destinație ale migranților moldoveni sunt Rusia (55%) și Italia (22%), dar există comunități masive în România, Franța, Portugalia, Spania, Grecia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Turcia, Israel.

XS
SM
MD
LG