Linkuri accesibilitate

Din cele patru posturi existente doar două sunt ocupate de persoane aprobate de consilierii municipali în urmă cu nouă ani

De mai mulţi ani primarul liberal al Chişinăului Dorin Chirtoacă şi consilieri municipali reprezentând diferite partide îşi dispută dreptul de a numi şi demite viceprimari, pretori sau şefi de direcţii şi instutuţii publice. Pentru a pune capăt acestui război, PL a înregistrat o inițiativă legislativă prin care se propune ca primarul general să aibă mai multe competențe în acest sens. Proiectul noii legi însă a fost criticat de oponenţii politici. Aleşii locali recunosc că actualele legi ce reglementează statutul municipiului Chişinău conţin mai multe contradicţii. Ce şanse sunt ca noul proiect să fie adoptat?

Din 2007 în Chişinău nu au mai fost aleşi viceprimari. Din cele patru posturi existente doar două sunt ocupate de persoane aprobate de consilierii municipali în urmă cu nouă ani. Situaţia se repetă la nivel de pretori de sector, vicepretori şefi de direcţii, şefi de întreprinderi municipale etc. Mulţi funcţionari municipali îndeplinesc interminatul funcției, prin urmare ar avea de suferit eficienţa administraţiei publice, susţin experţi din domeniu. De vină ar fi neînţelegerile dintre aleşii locali, care nu au reuşit să formeze coaliţii sau au intrat în contradicţii atunci când repartizau funcţiile.

De asemenea, multiplele intervenţii în legislaţie au adus contradicție şi confuzie în ceea ce priveşte competențele primarului general versus cele ale consiliului municipal. În acest context, liberalii spun că o nouă lege ar aduce claritate. Deputatul PL Ştefan Vlas crede că primarul trebuie să aibă mai multe competenţe, deoarece el răspunde în faţa cetăţenilor:

„Este o situaţie care cred că odată şi odată să punem punct. Partidele vin şi fac politică, şi e normal să se ocupe cu asta, dar până la urmă responsabil de toate ceea ce se întâmplă în sate, în orăşele, în municipii este primarul. Fiecare urmăreşte soluţionarea problemei de pe baricada sa”.

Deputatul Ştefan Vlas nu este sigur că această nouă tentativă a liberalilor va acumula numărul necesar de voturi în parlament. Proiectul PL a trezit un val de critici. Rând pe rând partidele reprezentate în Consiliul Municipal Chişinău i-au acuzat pe liberali că în loc să soluţioneze problema, amplifică conflictul.

Reprezentanţii formaţiunii lui Renato Usatâi, ai socialiştilor şi Partidului Popular European i-au reproşat primarului capitalei Dorin Chirtoacă că dorește o hiper-centralizare a puterii în mâinile sale, inclusiv atribuindu-și competențe exclusive la gestionarea patrimoniul public şi chiar înstrăinarea lui. Consilierii PPEM au cerut astăzi retragerea proiectului de lege de pe ordinea de zi a dezbaterilor parlamentare, anunțarea consultărilor publice pe documentul ce ar reuni şi alte iniţiative existente, plus expertizarea internațională a textului final.

Miercuri, 23 martie, comisia parlamentară pentru administrație publică va organiza o primă rundă de dezbareri. Preşedinta aceste comisii, Elena Bodnareno, spune că până la urmă soluţia este dialogul şi consensul.

„Luând în consideraţie că viceprimarii trebuie să lucreze cu primarul mână în mână, cam e logic că ei trebuie să fie propuşi de primar. Dar în situaţia când nu sunt aleşi, reieşind din coloratura politică, diferite fracţiuni trebuie să-şi unească eforturile pentru aprobarea proiectelor de legi, cred că este logic să fie preconizată o formulă în caz dacă în perioada care trebuie să fie stabilită prin lege, spre exemplu 3 luni sau 6 luni, primarul nu propune, trebuie să fie propus de către consiliul”.

Problema statutului municipiului Chişinău este una veche, iar incertudinea din ultimii ani generează permanent conflicte, constată Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova. Astfel, periodic sunt demişi de către consiliu anumiţi funcţionari şi ulterior restabiliţi în funcţie în instanţele de judecată. În opinia expertului, responsabilitatea acestui mic haos revine politicienilor care niciodată nu au purtat un dialog constructiv pentru a stabili linia de mijloc dintre cele două puteri la nivel de municipiu:

„Problema, de regulă, este abordată într-un mod superficial şi de aceea lasă foarte mult loc pentru politizarea acestui subiect. Din păcate, nu se porneşte de la nişte lucruri esenţiale, de concept, şi în special trebuie de pornit de la faptul de a stabili foarte clar ce înseamnă putere deliberativă, care sunt atribuţiile acestei puteri, până unde merge această putere. De asemenea, trebuie să fie foarte clar stabilit ce înseamnă putere executivă, iarăşi care sunt limitele acestei puteri executive”.

Politizarea excesivă a subiectelor de administrație publică a făcut ca la Chişinău şi salubrizarea să devină politică. În timp ce acest model în ţările din Vest funcţionează, în Republica Moldova pare a fi de domeniul fantasticului, mai afirmă Viorel Furdui, dar altă soluţie decât dialogul nu există.

XS
SM
MD
LG