Linkuri accesibilitate

Recursul la Veneția: nici o comisie nu își va permite să comenteze o decizie intrată în vigoare


Parlamentarii contestă decizia CC, dar ezită să se adreseze Comisiei de la Veneția.

Speakerul Andrian Candu, căruia socialiştii i-au cerut zilele trecute să solicite o expertiză internaţională a corecţiei aplicate Constituţiei de către Curtea Constituţională, a spus astăzi în Parlament că nu a decis deocamdată cum va proceda, dar nici nu a respins cu desăvârşire ideea adresării la Comisie.

Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, care va fi consultat de şeful legislativului înainte de a expedia Comisiei de la Veneţia un eventual demers, la fel, preferă să păstreze suspansul. Solicitat de noi, ministrul Cebotari ne-a spus că va mai chibzui câteva zile asupra acestui subiect înainte de a-şi formula o părere. Şeful de la justiţie sugerează, totuşi, că modul în care a tratat subiectul secretarul comisiei de la Veneția, Thomas Markert, în interviul de la postul nostru de radio ar arăta că o astfel de adresare la Comisie nu i se pare chiar atât de lipsită de rost:

„Asta nu este o reacţie instituţională, ci a unei persoane, căreia i s-a adresat o întrebare şi care a dat un răspuns la această întrebarte. Aş atrage la fel atenţia că dumnealor nu au studiat această hotărâre a Curţii Constituţionale, doar au auzit cîte ceva despre ea. Şi dumnealui face referire şi la un eventul efect retroactiv al acesteia, or hotărârile Curţii Constituţionale provoacă efect strict din data în care sunt pronunţate. Înclin să cred că e o opinie personală, emisă fără a se studia speţa, efectele în timp, dar şi problema mai extinsă, nu doar din perspectivă simplă juridică. Dacă va fi cazul şi Republica Moldova va formula o invitaţie Comisiei de la Veneţia să expertizeze acea hotărâre, suntem siguri că Comisia va studia mai extins acest subiect şi va veni cu expertiza deja a experţilor mandataţi cu analiza acestui caz.”

Pe de altă parte, decizia Curţii Constituţionale de a se reveni la alegerea prin vot direct a președintelui țării, printr-o simplă corectare a unei modificări la Constituţie dispuse în anul 2000, a fost pusă astăzi sub un serios semn de întrebare în Parlament, şi nu doar de opoziţie, ci şi de deputaţi din majoritate, printre ei democratul Dumitru Diacov, care a numit „politică” decizia Curţii, dar a chemat totodată deputaţii să se împace cu situaţia:

„Şi Parlamentul, şi Republica Moldova în general, este într-o situaţia foarte delicată, dar nu avem un mecanism cu care să ne opunem unei decizii a CC. Este o decizie politică, nu juridică, dar suntem într-o situaţie în care nu putem să stimulăm haosul. Trebuie să ne conformăm unei decizii chiar dacă este foarte controversată. Chestia asta cu adresarea la Comisia de la Veneţia este foarte speculativă, acum. Părerea Comisiei se cere înainte, dar acum nici o comisie nu o să-şi permită să comenteze o decizie intrată deja în vigoare.”

Comuniştii în general au numit „act de huliganism constitutional” decizia, iar atunci când vorba veni despre instituirea unui grup de parlamentari care să adapteze legislaţia electorală deciziei CC, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a insistat, fără success totuşi, pe audierea membrilor Curţii în plenul Parlamentului:

„Am o întrebare către tot Parlamentul: noi ce, am înghiţit această hotărâre? Noi nu vedem ce se întâmplă, noi nu vedem că aceasta e lovitură constituţională? Ce înseamnă asta? Noi pentru ce stăm aici 101 deputaţi? Aceşti patru judecători cetăţeni ai României, în loc să fie câinii de pază ai Constituţie, în loc s-o păzească, au intrat peste ea. Ei cine sunt, aceşti patru?”

Aparent favorizaţi de decizia Curţii, pentru că sondajele la zi le-ar credita liderul cu prima şansă într-un viitor scrutin prezidenţial, socialiştii sunt şi ei critici şi au insistat astăzi din nou pe nevoia unei expertize internaţionale. Modul în care a respins speakerul aceste propuneri demonstrează, însă, că cel mai probabil se va prefera argumentul: deciziile Curţii se execută, nu se discută. Şi aceasta atitudine ar putea fi totuşi doar provizorie, atrage pe de altă parte atenţia analistul politic, Anatol Ţăranu, dacă lucrurile nu se vor aranja precum îşi doresc democraţii:

„Orice observator nepărtinitor nu poate să nu observe că este o decizie politică. Deci, dacă se recunoaşte asta, înseamnă că ea a fost coordonată cu cineva din politic. De aceea putem să presupunem că toată jonglarea asta cu normele de drept se în scrie în interesul celor care determină moda politică la Chişinău, iar pe de altă parte dacă se creează o situaţie care nu le va conveni celor din PD, tot aşa de uşor vor schimba macazul precum au impus CC să ia o decizie politică. De aceea trebuie să fim gata şi pentru o situaţie în care adevăraţii toboşari ar renunţa cu uşurinţa la această deciztie a CC şi ar pune în cârca CC că a luat o decizie ilegală, doar dacă vor constata că o astfel de situaţie nu e în intreresul lor. Deci, se aplică doar logica interesului politic.”

XS
SM
MD
LG