Politicile fiscale în discuţie şi astăzi la matinalul Europei Libere. Analizăm documentul de taxe şi impozite pe anul în curs, care, desi se află momentan abia în drum dinspre guvern spre legislativ, a reuşit să scandalizeze deja câteva categorii de contribuabili.
Invitatul nostru este Eugen Ghileţchi, economist la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chişinău.
Europa Liberă: Aş porni de la constatarea că în negocierile sale cu guvernele, FMI, de regulă, pune un accent deosebit pe politicile fiscale sustenabile. Şi întrebarea este cum vi se par politicile fiscale aprobate de un executiv care vrea să obţină în acest an finanţarea FMI? Sunt ele suficient de sustenabile?
Eugen Ghilețchi: „După mine, trebuie să privim modificările fiscale, care au fost propuse, din două perspective. O perspectivă este vorba de reformele sau modificările structurale de sistem. Aici vorbim despre modul de achitare a TVA, despre eliberarea facturilor fiscale ş.a.m.d. Şi, pe de altă parte, trebuie să privim la nivelul impozitelor. Aici este de fapt subiectul cel mai aprins sau cel mai interesant pentru cetăţenii din Moldova.
Ce ţine de reformele structurale de sistem, după câte am văzut eu, mi se pare că sunt cel puţin câteva modificări bune care vin să uşureze activitatea mediului de afaceri. Vorbim despre permiterea dreptului de a stinge obligaţiile fiscale prin virament sau prin intermediul altor prestatori de plată, precum organizaţiile de microfinanţare sau Poşta Moldovei. Ieri în Parlament a fost adoptată Legea poştei în prima lectură.
Pe de altă parte, e vorba despre excluderea obligativităţii de utilizare de către contribuabil a facturilor fiscale tipărite centralizat de către organul fiscal, ceea ce, din nou, era o bătaie de cap pentru foarte mulţi agenţi economici. Trebuia să mergi periodic la fisc să ridici aceste facturi fiscal tipizate. Deci, dacă vorbim despre reformele structurale, sunt câteva iniţiative bune.
Ce ţine de nivelul impozitelor, după mine, Ministerul Finanţelor merge pe o abordare cel puţin greşită pentru perioada de criză în care ne aflăm actualmente. Într-o perioadă de criză este firesc şi este normal ca statul să stimuleze consumul, pe alocuri, prin reducerea poverii fiscale care cade pe umerii consumatorului.”
Europa Liberă: Şi a făcut dimpotrivă.
Eugen Ghilețchi: „Or, ridicarea nivelului impozitelor ar putea atinge efectul exact invers.”
Europa Liberă: Ce părere va avea FMI despre aceste politici, cum anticipaţi?
Eugen Ghilețchi: „Eu cred că, într-o măsură oarecare, ele au fost discutate cu FMI. FMI nu pune accent, din câte cunosc eu, anume pe o microgestionare a acestor modificări. Într-un sens, ei permit Ministerului Finanţelor să vină cu poziţia sa, cu abordarea sa. Şi atâta timp cât Ministerul Finanţelor demonstrează prin analize că modificările pe care le propun ei sunt sustenabile şi vor permite echilibrarea bugetului pe anul viitor, atunci FMI le acceptă, de regulă.”
Europa Liberă: Şi sunt sustenabile?
Eugen Ghilețchi: „După mine, lipseşte o analiză a impactului acestor modificări. Fiindcă din start, de exemplu, toate accizele sunt modificate, ridicate cu nivelul ratei inflaţiei.”
Europa Liberă: Vreau să vă întreb dintr-o altă perspectivă puţin, cât de normală, firească vi se pare situaţia în care un stat cu suficienţi reprezentanţi puşi pe căpătuială, care nu ne explică deseori provenienţa averilor uriaşe, exercită o presiune fiscală tot mai mare asupra simplilor muritori, e corect ca un sistem plin de carenţe să ceară contribuabililor respectarea tuturor obligaţiunilor?
Eugen Ghilețchi: „Da, este corect. Fiindcă de altfel noi aducem un haos în întreg sistemul. Şi este normal ca statul să ceară respectarea obligaţiilor fiscale de la toţi cetăţenii săi.”
Europa Liberă: Şi chiar de la propriii reprezentanţi, nu?
Eugen Ghilețchi: „La ce vă referiţi acum?”
Europa Liberă: Mă refer la demnitari.
Eugen Ghilețchi: „Da, e și normală chestia aceasta. Acum modificările la Codul Fiscal introduc şi un impozit pe avere. Dacă aţi observat, este vorba despre un impozit pe imobil pentru toate imobilele care sunt cu o suprafaţă mai mare de 120 metri pătraţi şi au valoare cadastrală mai mare de 1,5 milioane de lei.”
Europa Liberă: A propos despre acest impozit: există garanţii că acest impozit absolut nou introdus prin acest document şi care ar urma să fie achitat de proprietarii de case mai mari de 120 metri pătraţi, va reprezenta în sine o echitate socială, o instituire de echitate socială, în care cei bogaţi plătesc mai mult, iar cei săraci mai puţin?
Eugen Ghilețchi: „După mine, nu. Şi vă explic de ce. Fiindcă va fi foarte simpli să împarţi casa în două cote părţi şi să ţii nivelul sau suprafaţa pe care o deţii sub 120 de metri pătraţi. Şi atunci, dacă cineva deţine un imobil cu o suprafaţă de 120 de metri pătraţi sau mai mare şi cu o valoare cadastrală mai mare de 1,5 milioane de lei...”
Europa Liberă: …și e şmecher, atunci o poate împărţi în două părţi.
Eugen Ghilețchi: „Poţi să ocoleşti sistemul. Este o problemă cu chestia aceasta. Fiindcă sunt foarte mulţi oameni de bună credinţă, care fie au moştenit imobile care se califică la această categorie sau, pur şi simplu, pensionari care pe vremuri au privatizat apartamente care se califică la această categorie, care nu sunt din clasa oamenilor bogaţi astăzi. Pentru ei va fi mult mai dificil să ocolească sistemul şi, prin urmare, ei vor trebui să achite un impozit adiţional de cel puţin 12 mii de lei.”
Europa Liberă: Mai sunt câteva categorii de contribuabili, care deja şi-au exprimat nemulţumirea faţă de majorările de impozite, prevăzute de document. Să începem cu proprietarii de autoturisme cu numere de înmatriculare eliberate în străinătate care au protestat acum două seri în faţa executivului faţă de majorarea vinietei. L-am văzut pe unul dintre ei la un post TV, zicând ceva de genul următor: ei au furat miliardul, iar noi trebuie să-l punem la loc. E o abordare simplistă, să zicem, dar are și dreptate?
Eugen Ghilețchi: „E o abordare mult prea simplistă. După mine, întreg sistemul de devamare a automobilelor şi, prin urmare, impunerea vinietei este total greşit. Fiindcă motivul de ce se ridică nivelul vinietei e foarte simplu – oamenii încep să importe mai puţine automobile, să devameze mai puţine automobile, bugetul de stat este afectat, prin urmare, trebuie ridicat nivelul vinietei, e simplă şi logică abordarea ministerului. Dar, după mine, este greşit modul prin care noi devamăm autovehiculele. Or, nu ştiu dacă mai este o altă ţară din Europa unde baza impozabilă reprezintă capacitatea cilindrică a motorului. Fiindcă treptele, care sunt astăzi impuse, sunt total nejustificate: dacă motorul tău are până la 1,5 centimetri cubi, plăteşti 61 de eurocenţi, dacă are până al 2,5, plăteşti 1,55 euro şi dacă are peste 2,5 centimetri cubi, plăteşti 3,72 euro.
Eu cel puţin nu am văzut nicio analiză a Ministerului Finanţelor care să justifice treptele date şi să justifice categoriile respective. Ba mai mult, este încă o problemă imens de mare cu devamarea autovehiculelor, ei spun că ajustează accizele cu rata inflaţiei, dar de fapt ei măresc accizele pe automobile. Fiindcă accizele pe automobile sunt denominate în euro şi ei măresc de fapt, ei ajustează cu inflaţia moldovenească la ceva ce e denominat în euro. Anul trecut leul s-a devalorizat faţă de euro cu 20%, mai adăugaţi la chestia aceasta încă 10% care e presupusa inflaţie şi noi în lei anul viitor vom plăti cu 30% mai mult pe devamarea automobilelor.”
Europa Liberă: Deci, se măreşte accizul, dar nemulţumiţi sunt cei cu vinieta, care plătesc mai puţin la buget, trebuie să recunoaştem.
Eugen Ghilețchi: „Cei cu vinieta sunt nemulţumiţi din cauza că aceasta îi afectează pe ei. Dar ideea este că nemulţumirea aceasta reiese dintr-un sistem care nu este corect şi nu este echitabil.”
Europa Liberă: Ministrul Transporturilor, Iurie Chirinchiuc, s-a arătat nemulţumit de o prevedere prin care taxa în Fondul rutier este înlocuită cu o altă taxă, pe automobile, care va fi achitată la locul de trai al posesorului, deci, în bugetul local, şi Fondul rutier ar pierde astfel mai multe sute de milioane de lei. Ar exista la fel un risc mare să se sisteze nişte proiecte finanţate de BERD. Ce credeţi dumneavoastră despre această situaţie?
Eugen Ghilețchi: „Eu cred că această modificare este binevenită, fiindcă ea puţin va descentraliza veniturile de la posesorii de autovehicule, va permite mai mult spaţiu de manevră autorităţilor locale, în vederea reabilitării drumurilor. Acum o problemă care s-a atestat de foarte multe ori în trecut este că banii care erau colectaţi în Fondul rutier de fapt mergeau pe altă destinaţie. Şi atunci, evident, pentru mine, ca şofer, ca plătitor al impozitelor sau taxei pentru drumuri chestia aceasta era foarte frustrantă. Anul trecut s-a majorat cu 50% impozitul pe taxa rutieră, îl loc să am drumuri mai bune, eu trebuie să plătesc anumite beneficii sociale. Şi atunci, aceasta, probabil, a provocat o frustrare la nivel de guvern, fiindcă ei vor avea mai puţin spaţiu de manevră. Dar pentru mine, ca şofer, abordarea aceasta este una binevenită.”
Europa Liberă: Multe critici, pe de altă parte, sunt referitoare la cota la care se majorează accizul la ţigări. Se spune că guvernul, pentru a favoriza industria, nu-şi respectă nişte angajamente serioase chiar din Acordul de Asociere. Ce credeţi?
Eugen Ghilețchi: „După mine, impozitul „pe viciu” trebuie să se mărească mai mult decât alte impozite. Fiindcă aceasta ţine în mod direct de nivelul sănătăţii populaţiei. Acum, din câte am văzut eu, într-adevăr taxa la ţigări sau accizul pe ţigări se măreşte, dar nu se măreşte cu paşi sau cu trepte considerabile, pentru ca noi în timp să respectăm angajamentele noastre. De aceea, după mine, aici ar trebui să fie o politică mai drastică din partea Ministerului Finanţelor. Dar ştim că lobbyul industriei de tutun este destul de mare, de aceea, probabil, din aceasta reiese modificarea care a fost propusă.”
Europa Liberă: Spuneaţi la început că nu este o politică fiscală pentru o situaţie de criză. Aş vrea totuşi să vă întreb cum credeţi că vor ieşi din Parlament aceste politici? Trebuie să precizez aici că nici astăzi nu vor intra în dezbatere parlamentară de parcă nu prea se grăbesc autorităţile.
Eugen Ghilețchi: „Da, ele trebuie să intre întâi în comisie, încă nu au fost trecute nici de comisiile parlamentare. Prevederile ce ţin de nivelul impozitelor, probabil, vor rămâne în mare parte aceleaşi, cu excepţia cazului când vocea cetăţenilor se va face poate mai auzită, ca, spre exemplu, deţinătorii de autovehicule cu numere străine, după cum spuneaţi dumneavoastră, eu sunt pentru o abordare sistemică, e posibil să admit că parlamentarii ar putea să reducă vinieta sau impozitul pe vinietă...”
Europa Liberă: Să cedeze, până la urmă.
Eugen Ghilețchi: „Să cedeze. Dar după mine, abordarea aceasta nu va corectă, fiindcă noi trebuie să privim, din nou, sistemic, să vedem de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă cu deţinătorii de autovehicule, de ce se aduc atâtea automobile cu numere de Bulgaria şi Lituania în Republica Moldova şi ce să facem pentru ca să nu se întâmple acest fenomen. Fiindcă, într-un final, Ministerul Finanţelor va fi beneficiarul, dacă revede politica aplicată cu accizele privind automobilele.”
