Linkuri accesibilitate

„Bâlbâieli, răspunsuri evazive, prestație lamentabilă” (Ziarul național)


Parlamentul și mandatele expirate ale membrilor CEC (Igor Volnițchi/tribuna.md).

Prestația premierului Pavel Filip de la Bruxelles încă mai are ecouri critice în presa de la Chișinău. „Bâlbâieli, răspunsuri evazive, prestație lamentabilă”, apreciază editorialistul „Ziarului Național”, Victor Ciobanu, cu precizarea că „nu e vorba doar de premier, ci în general de calitatea produsului numit politician moldovenesc”. Victor Ciobanu crede că premierul Filip sau spicherul Candu nu pot răpunde la întrebări directe și „incomode” pentru că „sunt interpuși care acționează de la telecomandă”.

Analistul politic Vladimir Socor, citat de portalul „jurnal.md”, menţionează că „prezentarea domnului Filip a fost una într-un limbaj de lemn, un limbaj birocratic, un limbaj care s-a ferit de la a numi şi identifica problemele, dar nicidecum de a oferi soluții”. În opinia sa, Moldova s-ar afla într-o situaţie de „nihilism legal şi constituţional”. „Legea nu acţionează, Curtea Constituţională (…) a demonstrat că este un instrument politic”, iar democratul Vlad Plahotniuc ar pregăti „nişte alegeri posibil potenţial trucate”, opinează Vladimir Socor.

Premierul moldovean, Pavel Filip, a încercat la Bruxelles, să convingă deputații europeni că guvernarea de la Chișinău merită un nou credit de încredere din partea UE, relatează Vitalie Călugăreanu în corespondența sa pentru „dw.com”. El citează pe „unii deputați europeni” care au vizitat recent Republica Moldova și care au spus că au rămas „înfiorați când au aflat cum a fost învestit” Guvernul Filip. Parlamentarii europeni ar mai fi menționat că din cauza „fraudelor gigantice și scandalurilor uriașe de corupție, încrederea cetățenilor în partidele politice care se pretind pro-europene a fost pusă pe butuci”, scrie sursa citată.

Mandatele actualilor membri ai CEC au expirat mai bine de o lună, iar Parlamentul nu pare a fi preocupat de această problemă, observă Igor Volniţchi, directorul portalului „tribuna.md”. Volniţchi notează că tăcerea deputaţilor e „mai mult decât suspectă”, în contextul alegerilor prezidenţiale directe care ar urma să aibă loc în acest an, dar şi a posibilului referendum de modificare a Constituţiei iniţiat de Platforma „DA”. Parlamentul are două opţiuni, în opinia editorialistului, fie prelungeşte mandatele actualilor membri ai CEC, fie numeşte o nouă componenţă. De ce nu se grăbeşte Parlamentul să o facă? Sunt mai multe interpretări, scrie Igor Volniţchi. „Unii spun că referendumul nu va avea loc, iar alegerile prezidenţiale sunt tocmai în toamnă aşa că CEC va avea suficient timp să le pregătească. Alţii, în genere, cred că nici alegeri prezidenţiale directe nu vom avea”.

„Radio Chişinău” publică, pe pagina web, opinii ale experţilor privind mandatul preşedintelui Nicolae Timofti la patru ani de când a fost numit în funcţie. Alegerea lui Timofti, la 16 martie 2012, a pus capăt unei perioade-record, de 917 zile, timp în care Republica Moldova nu a avut președinte, scrie sursa citată. Analistul politic de la București, Iulian Chifu, aminteşte că Nicolae Timofti a fost o soluție de compromis. Poziţia sa politică a fost însă „sub-utilizată de către partidele politice”, consideră Iulian Chifu. În opinia analistului politic de la Chişinău, Anatol Ţăranu, principala realizare a lui Nicolae Timofti e că nu a provocat tensiuni politice. Anatol Țăranu remarcă şi acțiunile în domeniul politicii externe ale şefului statului: „Nu a ezitat să apere cu demnitate poziția Republicii Moldova și nu s-a sfiit să o facă în fața președintelui Putin. În același timp, a subliniat atașamentul Republicii Moldova față de valorile europene, dar și față de cele românești”, a declarat Anatol Țăranu, pentru „Radio Chişinău”.

Ziarul de Gardă” publică o investigație despre cei cinci pretendenţii la şefia Procuraturii Anticorupţie şi averile lor. Potrivit sursei citate, doi dintre candidaţi dețin, direct sau prin intermediul familiilor, averi impresionante. Unul dintre ei, Ștefan Șaptefrați, procuror interimar al Procuraturii Transporturi, locuiește într-un imobil de lux la Tohatin și a fost implicat în mai multe tranzacții contestate. Un alt candidat, Ion Dulgheru, în prezent, adjunctul procurorului sectorul Centru deține mai multe bunuri de milioane. Acesta, împreună cu fratele său, procuror și el, au ridicat un bloc cu nouă niveluri în Chișinău. Despre averile și bunurile pe care le dețin alți trei pretendenți la șefia Procuraturii Anticorupție citiți în „Ziarul de Gardă”.

Portalul cu profil economic „mold-street.com” titrează că „idea națională a moldovenilor de la Voronin până în prezent – Integrarea Europeană – deși a beneficiat de un suport financiar important din Occident și rămâne o prioritate a politicii de stat, este afectată puternic de performanța proastă a autorităților de la Chișinău”. La aproape doi ani de la semnarea Acordului de Asociere, Moldova a înregistrat o evoluţie modestă, realizând puţin peste 23 la sută din prevederile Acordului, scrie sursa citată. „Cea mai proastă situaţie (…) e în sectorul financiar bancar, unde progresul a fost zero.” În sectorul energetic au fost realizate doar 4% din prevederi, iar în agricultură puţin peste 12%. Sursa citată atenţionează despre „riscul compromiterii” Acordului de Asociere. „Ziua când cetăţenii Republicii Moldova vor începe să beneficieze plenar de avantajele Acordului de Asociere pare să devină tot mai distantă.”

Economia moldovenească a înregistrat o evoluție peste așteptări pe fondul acutizării crizei”, titrează Agenţia informaţională de stat „Moldpres”. Deşi experţii şi guvernul se așteptau la o scădere economică de până la 2%, scăderea a fost de doar 0,5% în 2015, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică. Directorul executiv al Centrului „Expert Grup”, Adrian Lupuşor, afirmă că în recesiunea din 2015 nu este reflectat efectul crizei bancare, care ar urma să fie resimțit în următorii ani, atenţionează expertul. „Situația este mult mai gravă, pentru că vom avea o perioadă lungă de creștere foarte lentă în următorii ani”, afirmă Lupuşor. Expertul de la IDIS „Viitorul”, Sergiu Gaibu, se uită cu scepticism la statistile oficiale: „Având în vedere că au existat deficiențe majore în sistemul bancar, este important să înțelegem dacă activitatea și datele oferite de sistemul bancar corespund realității”.

XS
SM
MD
LG