Cele mai reprezentative asociaţii ale agricultorilor intenţionează să intre în proteste, dacă guvernarea nu va renunţa la intenţiile de a majora cu 15% impozitul funciar şi de a introduce TVA de 20% la procurarea pieselor de schimb. Cum se explică dorinţa autorităţilor şi cât de îndreptăţită este împotrivirea agricultorilor?
Expertul în politici economice, coordonatorul Departamentului Economie de la Institutul „Viitorul”, Viorel Chivriga, este interlocutorul nostru pentru convorbirea pe această temă.
Europa Liberă: Aşadar, agricultorii îşi anunţă din nou intenţia de a intra în proteste din cauza intenţiilor guvernării de a majora impozitul funciar şi de a aplica TVA la achiziţia pieselor de rezervă pentru tehnica agricolă. Din punctul Dvs. de vedere, ce se întâmplă? Cât de oportune, chibzuite sunt tentativele autorităţilor, luând în consideraţie plângerile de până acum ale agricultorilor?
Viorel Chivriga: „Plângeri vor exista atât timp cât reformele în agricultură vor trena. Ele trenează de mult timp. Autorităţile au o vină foarte mare în ce priveşte tergiversarea procesului de discutare, elaborare, aprobare a politicilor fiscale, vamale şi bugetare. Nu avem până acum o discuţie sinceră privind modificările la pachetul de legi şi nu avem un proiect al Legii bugetului pentru anul curent, care să ajungă în variantă finală şi să fie discutat, şi aprobat. Se vede într-adevăr o lipsă crasă de responsabilitate din partea instituţiilor statului, din partea deputaţilor din parlament. Unele schimbări, care aparent provoacă unele semne de întrebare, au şi o argumentare.
În ceea ce priveşte impozitul funciar, se propune o creştere a cotei impozitului funciar cu 15%, dar ar trebui să ne gândim că şi autorităţile locale au nevoie de un suport pentru creşterea veniturilor. Trebuie să fie asigurată şi autonomia financiară. În cazul dat, cred că discuţiile trebuie să fie civilizate şi trebuie să se ajungă la un numitor comun, la un consens. În ce priveşte drepturile de import, iarăşi, trebuie să ne gândim la faptul că acest buget, care de fiecare dată este găurit, are nevoie de unele venituri suplimentare, deoarece sunt o serie de obligaţiuni pe care şi instituţiile de stat, dar şi multe alte entităţi trebuie să le realizeze în 2016. Aici, iarăși, e nevoie de o discuţie.
Nu cred că măsurile care sunt vizibile acum şi care sunt înaintate de unele asociaţii ale business-ului pot, într-o oarecare măsură, să soluţioneze toate problemele din agricultură. Aceste probleme nu sunt soluţionate de mai bine de 20 de ani.”
Europa Liberă: Revenind la impozitul funciar, Ministerul Finanţelor notează într-o reacţie că de fapt autoritățile publice locale au cerut majorarea acestui impozit cu 100% şi că în urma consultărilor cu agricultorii s-a convenit la cota de 15%, cei drept fără a se ajunge la un consens. Cum s-a ajuns la stabilirea acestei cote de 15% a impozitului funciar?
Viorel Chivriga: „Nu e vorba de o cotă de 15%. Dacă vorbim de cotele maxime ale impozitului funciar aplicate la terenuri cu destinaţie agricolă, situaţia e cu totul alta. Dacă terenurile sunt altele decât cele destinate fânețelor şi pășunilor, atunci cota este de un 1,5 lei pentru un hectar. E vorba de terenuri care au indici cadastrali. Pentru cele care nu au indici cadastrali e 110 lei pentru un hectar. Situaţia e diferită. E vorba de o majorare a cotelor maxime. În cazul dat nu este o majorare mare.
Pe de altă parte, dacă sunt unele propuneri din partea administraţiei publice locale, atunci ele trebuie să fie foarte atent analizate. E vorba de acele 898 de primării din ţară în care locuiesc oameni. În foarte multe cazuri, baza impozabilă în localităţi este una pusă la pământ. Au nişte bugete ciopârțite care nu pot să asigure toate cheltuielile de care au nevoie primarii, cei care gestionează treburile în localităţile urbane şi rurale. Trebuie să ne uităm însă şi la eficienţa utilizării acestor bani.”
Europa Liberă: Reprezentanții agricultorilor nu par să pună la îndoială sau, cel puțin, o fac cu jumătate de gură, atunci când este vorba de majorarea acestui impozit, de aplicarea TVA, dar ei zic, de fapt, că nu ar fi timpul potrivit, după atâtea „ghinioane” pe care le-au avut, inclusiv şi povestea cu miliardul e intercalată aici. Ei spun că nu ar fi timpul potrivit pentru asemenea poveri în plus pe umerii agricultorilor. Din punctul Dvs. de vedere, argumentele lor au justificarea necesară?
Viorel Chivriga: „Cred că fiecare argument trebuie să aibă substanţă. În mod cert, trebuie să fie un argument care merită să fie luat în vedere. Ca e timpul potrivit, că nu e, este o discuţie sterilă. Dacă nu ar fi fost furat miliardul în 2014, în 2015 ar fi fost alt furt şi iarăși mergeam pe aceeași pistă. În cazul dat, cred că unele argumente nu pot fi luate în vedere, din simplu motiv că tot ce se face în agricultură, în foarte multe cazuri, se face fără a avea un rezultat. Sunt nişte acţiuni ne-rezultative. Chiar şi acest pachet agricol, care a fost promovat de aceste asociaţiile care au ieşit la tribună, nu soluţionează de fapt nimic în Republica Moldova. E nevoie de complet altceva.”
Europa Liberă: Să amintim că acest pachet agricol include propuneri de cota zero la impozitul agricol, fond de garantare a creditului agricol, lege specială privind piaţa produselor petroliere etc., nu?
Viorel Chivriga: „De fapt nu se soluționează absolut nimic. O lege care este adoptată, şi chiar au fost câteva legi aprobate, dacă nu este aplicată devine rapid o lege nocivă, deoarece lasă un gol care nu este reglementat. Sunt alte necesităţi în ţară.
Dacă vorbim acum de impozitul funciar, atunci trebuie să ţinem cont că avem un cod funciar care nu reglementează relaţiile funciare în ţară. Avem probleme pe partea gestionării fondului funciar în ţară. Avem circa 1 milion 300 de mii de proprietari de terenuri agricole care gestionează circa 2 milioane de hectare de terenuri cu destinaţie agricolă şi circa 1 milion 700 de mii de hectare de terenuri arabile. Trebuie să ne uităm puţin mai departe şi să vedem ce reprezintă aceste terenuri pe care le pierdem. 10-15 ani în urmă se vorbea de calitatea terenurilor care de fapt se pierde enorm acum.
Pe de altă parte, este un fond funciar care pe piaţa funciară nu prea este vizibil. Relaţiile care sunt pe piaţa funciară nu determină nişte schimbări în ce priveşte entităţile economice şi cele agricole. Majoritatea
Nu se văd nişte schimbări care să arate că în Republica Moldova a apărut clasa de mijloc în mediul rural..
agenţilor economici mari din agricultură gestionează terenuri arendate şi nu terenuri proprii. Vă daţi seama ce se întâmplă cu aceste terenuri. Nu se văd nişte schimbări care să arate că în Republica Moldova a apărut clasa de mijloc în mediul rural, nişte entităţi economice care să contribuie la buget nu numai cu impozit funciar, dar cu impozite şi taxe care să suplinească acele goluri pe care le au primăriile. Vedem că în toată lumea, în ţările din regiune se întâmplă nişte lucruri care diferă foarte mult de ceea ce avem în Republica Moldova, dacă vorbim anume de profiturile pe care le obţin aceşti bieţi ţărani, atunci ele sunt derizorii dacă le comparăm cu ceea ce au fermierii din statele europene şi cele din regiune.”
Europa Liberă: Cu ce se poate solda această neînţelegere, acest schimb de replici dintre autorităţi şi reprezentanţi ai fermierilor?
Viorel Chivriga: „Nu se va solda cu nimic. Pachetul de legi va fi aprobat. Vor fi discuţii sterile şi inutile cum au fost şi în 2015. Conducătorii asociațiilor vor ieşi la tribună, agricultorii îşi vor căuta de treabă şi vor creşte roada pe câmp, iar cei din instituţiile de stat vor gestiona banul public cum au făcut-o şi până acum, în multe cazuri, ineficient.”
