Linkuri accesibilitate

Jaromír Kvapil: „De acum înainte, Moldova ar trebui să aibă o altă abordare faţă de ceea ce trebuie de făcut”


Jaromír Kvapil

Jaromír Kvapil

Interviu cu ambasadorul Cehiei, la încheierea mandatului său în Republica Moldova.

Europa Liberă: În aceşti şase ani de când vă aflați la Chișinău în calitate de ambasador, demnitarii de la Bruxelles i-au zis Republicii Moldova în mod diferit. I-au zis că Republica Moldova este un elev model al Parteneriatului Estic cu Uniunea Europeană, dar a ajuns să fie văzută această ţară şi ca un stat capturat. Cum aţi văzut dumneavoastră aceşti ani de la o transformare la alta, de la o poveste de succes, ţara să ajungă pe muchia unei catastrofe?

Jaromír Kvapil: „După ce aţi semnat Acordul de Asociere, s-a schimbat ceva esenţial. S-a spus că bine, ne-am jucat de-a intrarea în Uniunea Europeană. Dar după ce s-a semnat acest acord, de fapt a început deja o etapă nouă pe care se pare că unii nici nu au realizat-o atunci. Și abia acum încep să-şi dea seama că s-a schimbat într-adevăr foarte mult şi ceea ce s-a vorbit foarte mult şi nu s-a făcut, că nu prea se făceau reformele atunci, iar acum trebuie deja reformele respective făcute. Şi dacă este Republica Moldova în stare să o facă, aceasta rămâne de văzut. Şi pentru aceasta de fapt şi domnul prim-ministru Filip şi cu foarte mulţi miniştri s-a dus la Bruxelles. Ştiu deja câte ceva şi ştiu că va fi mai complicat pentru dumneavoastră acum.”

Europa Liberă: La Bruxelles inclusiv doamna Federica Mogherini, înaltul comisar al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, dar şi comisarul pentru Extindere, domnul Johannes Hahn, au sugerat autorităţilor de la Chişinău că trebuie să facă reforme. De ani buni tot se insistă pe ideea că aceste reforme trebuie aplicate şi chiar trebuie să dea şi rezultate. Lumea nu e mulţumită de felul cum se fac reforme, pentru că bunăstare întârzie să aducă guvernanţii în casa oamenilor simpli. Dar şi cei de la Bruxelles, care oferă asistenţă din abundenţă, şi ei au zis: „Vă dăm mai mult doar atunci când arătaţi rezultate concrete”. Aceşti guvernanţi nu sunt capabili să livreze rezultate? Ei au guvernat şi atunci când Republica Moldova avea un avânt pe această cale de integrare europeană şi acum, când au adus multă lume la disperare.

Jaromír Kvapil: „De acum înainte trebuie să aveţi o altă abordare faţă de ceea ce trebuie de făcut. Nu ştiu dacă mai este posibil să se schimbe iarăşi un guvern peste trei sau patru luni. Cred că de acum înainte guvernul ar trebui să lucreze mai mult şi, dacă se poate, şi în linişte. Dar nici aceasta nu prea este posibil. Vom vedea ce se va întâmpla după alegerea noului preşedinte al ţării. În toate ţările democratice se spune la fel că, de fapt, este nevoie de un cetăţean simplu numai o dată, atunci când au loc alegerile.”

Europa Liberă: Votul lui este important.

Jaromír Kvapil: „Da, exact. Dacă este aşa, atunci ar fi bine să aveţi cât mai multe alegeri, nu? Să vadă şi guvernanţii că este nevoie de cetăţenii simpli. Dacă aşa este, aşa va fi și mă îndoiesc puţin, pentru că, pe de altă parte, într-adevăr este nevoie să fie mai multă linişte. Şi reformele nu sunt uşoare şi ele totodată dor, sunt dureroase. Şi nu ştiu dacă şi oamenii simpli sunt pregătiţi pentru aşa ceva. Reformele, printre altele, înseamnă să se mărească şi numărul oamenilor fără ocupaţie, fără locuri de muncă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cunoaşteţi bine realităţile din Republica Moldova. Cum vă imaginaţi omul care se descurcă cu 40 de euro pe lună, că atât e pensia?

Reformele nu sunt uşoare şi ele totodată dor...

Jaromír Kvapil: „Da, ştiu că este foarte greu. Pe de altă parte, eu, ca ambasador, de fapt, trebuie să trăiesc într-o zonă mai frumoasă a Chişinăului, care se află la Telecentru, sunt foarte multe clădiri fastuoase, mari. Aş remarca că la noi, de exemplu, în Cehia aşa ceva nu prea există. La noi diferenţele între cei care stau în blocuri şi cei care stau în case la sol nu este atât de uriaşă cum este în Moldova.”

Europa Liberă: Dar atunci când ieşeaţi din zona rezidenţială şi mergeaţi în zona profundă, şi vă întâlneaţi cu o bătrânică, cu un bătrânel care o duce de azi pe mâine, pentru că mulţi dintre ei spun că există şi nu trăiesc, cum vi se pare grija guvernului faţă de aceşti oameni?

Jaromír Kvapil: „De aceea se vor face reformele, în sfârşit, şi după aceea toţi vor trăi în bunăstare.”

Europa Liberă: În câţi ani, domnule ambasador?

Jaromír Kvapil: „50-80, cam așa. Cred că acum şase ani spuneam mai puţin.”

Europa Liberă: Îmi amintesc că spuneaţi 15-20 de ani.

Jaromír Kvapil: „Da.”

Europa Liberă: Şi acum?

Jaromír Kvapil: „Cred că în cel puţin 50-60.”

Europa Liberă: Şi şansa Republicii Moldova ca să ajungă membru UE e spulberată?

În cel puţin 50-60 de ani...

Jaromír Kvapil: „Nu, nu cred. Depinde de reformele care se vor face şi în domeniul social, şi anticorupţie, şi în domeniul bancar ş.a.m.d., dar mai ales social şi de sănătate, acolo mi se pare că este cel mai greu. Eu nu prea înţeleg, de exemplu, toţi vorbesc că trebuie să rămână toate spitalele care există, ştiind totodată că numărul pacienţilor s-a micşorat cu 1-1,5 milioane, nimeni nu ştie exact.”

Europa Liberă: Vă referiţi la cei plecaţi la muncă în străinătate?

Jaromír Kvapil: „Da. Dar nu se ştie câţi au plecat, nu se ştie ce vor face. Se ştie că nu sunt bani pentru nimic, nici în domeniul sănătăţii. Aceasta, printre altele, ar putea să însemne că oamenii care sunt angajaţi deocamdată şi la numărul mai mic de populaţie, fiindcă oamenii sunt plecaţi, atunci oamenii ar putea să fie daţi afară. Dar ce va face guvernul cu aceşti oameni? Deci, mai bine să fie angajaţi cu un salariu derizoriu, mic, dar totodată scapă de grija faţă de ei, pentru că se ocupă spitalele respective sau organizaţiile respective. Altfel, ar fi iarăşi o povară pentru sistemul social.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, din punct de vedere geopolitic, Moldova ar avea o importanţă mare?

Jaromír Kvapil: „Are. Are, da.”

Europa Liberă: Dar şi geopolitica a divizat opţiunile moldovenilor. Unii vor cu Estul, alţii dimpotrivă, vor o mai mare apropiere de Occident. Cum să împaci şi capra, şi varza? Şi cum să consolidezi această societate, dacă factorul geopolitic nu e de neglijat?

În Republica Moldova este mai complicat. Aici ar trebui să ştiţi mai bine ce doriţi, unde vreţi să ajungeţi şi de ce...

Jaromír Kvapil: „Pot să vă dau numai pilda Cehiei. Şi acolo de fapt după revoluţia de catifea toţi ştiau că vor să ajungă odată în Uniunea Europeană. Şi majoritatea partidelor politice din Cehia au fost pentru intrarea ţării în NATO, cu o singură excepţie, cu excepţia comuniştilor, se ştia că ei sunt împotriva aderării Cehiei la NATO, dar nu se opuneau în niciun fel intrării Cehiei în Uniunea Europeană. Pe când în Republica Moldova este mai complicat, pentru că de fapt nu se ştie – unii da, alţii ba. Aici ar trebui să ştiţi mai bine ce doriţi, unde vreţi să ajungeţi şi de ce. Şi cred că, într-un anumit fel, ar putea să ajute şi o nouă lege, legea finanţării partidelor politice. Dacă se va şti foarte bine de unde vin banii, câţi bani pot fi utilizaţi pentru propagandă ş.a.m.d., atunci se va şti mult mai bine despre ce este vorba şi unde vreţi să ajungeţi.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, când Cehia a decis să adere la Uniunea Europeană, foarte repede ţara a şi scăpat de armata sovietică, care a plecat. Și s-a oprit unde? Aici, în Republica Moldova, în estul ţării, peste Nistru, la Cobasna. De aici Rusia nu se grăbeşte să-şi retragă militarii şi muniţiile. Rusia nu ia în serios Republica Moldova? Şi de ce a fost uşor să plece de la dumneavoastră şi e atât de greu să-şi ia tălpăşiţa şi de aici, din Moldova?

Jaromír Kvapil: „În Republica Moldova este mai complicat, în Cehia e mai simplu. Pentru că în Cehia, din 1968, ştim cu toţii că ceea ce s-a întâmplat pe 21 august 1968, a fost o ocupaţie. Noi ştiam că vrem să scăpăm de aceste trupe şi, în 1990, după ce a fost votat, preşedintele Cehoslovaciei s-a dus şi în Rusia, la Moscova, şi acolo a semnat o declaraţie de numai două alineate, foarte scurtă, în care, printre altele, s-a spus că Cehoslovacia este, de acum înainte, o ţară independentă, poate să facă ceea ce doreşte, poate să se ducă unde doreşte, Uniunea Sovietică nu mai are niciun amestec în treburile interne ale Cehoslovaciei. Şi, totodată, şi domnul Havel a dorit să plece şi armata sovietică care rămăsese. Şi aşa s-a întâmplat că foarte repede au plecat atunci. Dar se pare că pe moldoveni îi iubesc ruşii mai mult, de aceea rămân la dumneavoastră să vă păzească.”

Se pare că pe moldoveni îi iubesc ruşii mai mult, de aceea rămân la dumneavoastră să vă păzească...

Europa Liberă: Autorităţile ruse susțin că recunosc independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova. Dar cum se explică staţionarea acestor trupe ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova şi cum respectă ei această independenţă şi suveranitate a Moldovei?

Jaromír Kvapil: „S-a hotărât în 1999.”

Europa Liberă: La summit-ul OSCE de la Istanbul.

Jaromír Kvapil: „Exact. Acolo s-a spus că trebuie să plece armata respectivă. Dar totodată se ştie că este foarte complicat şi pentru ei din punct de vedere social. Ce să facă cu oamenii care sunt aici? Deci, este mai complicat.”

Europa Liberă: Dar cum poate să se dezvolte o democraţie, având o armată străină pe teritoriu?

Jaromír Kvapil: „Cam greu, sunt de acord. Dar este complicat, dacă ar sta undeva o armată, fără acordul ţării gazdă.”

Europa Liberă: Ruşii nu au acceptul Republicii Moldova să staţioneze cu armata aici.

Jaromír Kvapil: „Ei spun, aşa cum am înţeles eu, că totuşi există o înţelegere care a fost semnată nu ştiu de cine şi când. Dar sunt pacificatorii, pe de o parte, şi mai sunt şi cei care au venit cu armatele sovietice din RDG, din Cehoslovacia şi mi se pare că şi din Polonia câte ceva. Deci, este foarte greu şi pentru ei. Dar, cu timpul, sunt convins că şi ei ştiu că vor fi nevoiţi cu timpul să plece. Iarăşi, sper să nu fie peste 80 de ani.”

Rusia știe că va fi nevoită cu timpul să-și retragă armata din Moldova...

Europa Liberă: Ţara dumneavoastră a scăpat de armata lor.

Jaromír Kvapil: „Foarte repede.”

Europa Liberă: Dar investitorii ruşi sunt foarte prezenţi în Cehia. Şi foarte mulţi îşi pun întrebarea de ce aleg oamenii de afaceri din Rusia să vină cu atâtea investiţii în Cehia?

Jaromír Kvapil: „Nu e vorba numai de investiţii. Este vorba şi de faptul că foarte mulţi ruşi sau familiile lor sunt stabilite acum nu numai la Praga şi la Karlovy Vary, dar şi în alte părţi ale Cehiei. Dar bărbaţii lucrează la ei acasă.”

Europa Liberă: Această prezenţă masivă a ruşilor în Cehia despre ce vorbeşte?

Jaromír Kvapil: „Că iubesc democraţia. Pentru că acolo e democraţie şi aceasta este de ce ei au nevoie.”

Europa Liberă: Pe parcursul mandatelor, dumneavoastră aţi încercat să intensificaţi cooperarea moldo-cehă la diferite nivele.

Jaromír Kvapil: „Da.”

Europa Liberă: În multe domenii v-a reuşit. Care sunt rezervele nevalorificate pentru ambele ţări? Unde mai pot fi explorate domeniile?

Probabil nu ştiţi, dar ţara cea mai industrializată din UE este Cehia. Rezerve într-adevăr sunt, dar trebuie întrebuinţate...

Jaromír Kvapil: „Eu chiar i-am spus domnului prim-ministru Filip, la întâlnirea de adio, că ar fi vorba de 350-400 de milioane de euro. Acolo aş dori să ajung şi ştiu că există rezerve. Dar deocamdată nu se întrebuinţează, pentru că, aşa cum este cu fiecare popor mai mic, inclusiv Cehia, ei se uită spre Vest şi spre ţările dezvoltate şi mari. De aceea, vă uitaţi mai mult spre Germania, spre SUA, spre Franţa ş.a.m.d., şi mai puţin încolo unde de fapt aţi putea să obţineţi mai mult. Pentru că, probabil, nu ştiţi, dar ţara cea mai industrializată din Uniunea Europeană este Cehia, mai industrializată decât Germania, decât Franţa, decât Italia. Rezerve într-adevăr sunt, dar trebuie întrebuinţate. Şi cu gândul acesta mă duc acasă să mai facem câte ceva. Eu cred că Republica Moldova într-adevăr este o ţară foarte frumoasă, e păcat că nu are mare, e păcat că nu are munţi. Dar toate acestea sunt undeva în

Sper să fim şi în viitor împreună într-o singură Europă unită, eventual, şi cu Rusia, şi Ucraina...

apropiere, nu sunt departe de aici. Dacă se vrea, atunci se poate ajunge acolo. Şi eu aş dori ca această ţară să rămână şi în viitor o parte integrantă a Europei şi a Uniunii Europene, dacă va rămâne Uniunea Europeană, sper că da, fiindcă cred că într-adevăr avem nevoie de Uniunea Europeană, dar, probabil, trebuie puţin regândită. Sper să fim şi în viitor împreună într-o singură Europă unită, eventual, şi cu Rusia, şi Ucraina.”

Europa Liberă: Eventual, dacă eşuează Moldova ca stat, vedeţi o salvare în unirea Moldovei cu România?

Jaromír Kvapil: „O vor şi românii, şi moldovenii? Dacă da, atunci, bineînţeles. Depinde de dumneavoastră, nu de alţii. Nu putem să facem noi, altcineva să se gândească în locul moldovenilor. Dacă moldovenii se hotărăsc, dacă aşa va fi şi în viitor, dacă se va ivi şi un nou partid politic care cu programul respectiv va reuşi să câştige alegerile, atunci este foarte simplu.”

Europa Liberă: Cât de dreaptă şi cât de injustă este istoria cu un stat sau altul?

Jaromír Kvapil: „Totdeauna este injustă. Eu mai ştiu că acum 700 de ani Cehia a fost un imperiu de la Marea Baltică până în Marea Adriatică. Noi am şi uitat de aceasta. Sunt alte state care nu au uitat-o încă. Atunci când toţi vor şti că viitorul este comun, dar cu o Europă democratică, atunci cred eu că într-adevăr poate fi simplu, dacă nu sunt prea idealist cumva.”

XS
SM
MD
LG