Linkuri accesibilitate

Un chestionar al Agendei Naţionale de Business adresat oamenilor de afaceri, fermierilor și activiștilor civici.

E activitatea Parlamentului suficient de transparentă? Cum poate fi îmbunătățită activitatea Legislativului? şi ce măsuri sunt necesare pentru a obliga deputaţii să ia în calcul opiniile grupurilor de interese afectate de legile pe care le adoptă? Sunt câteva întrebările pe care Agenda Naţională de Business, o platformă a Institutului „Viitorul”, le-a adresat oamenilor de afaceri, fermierilor, activiștilor civici şi altor persoane interesate. Cele 39 de răspunsuri recepţionate au fost analizate şi sintetizate de câţiva experţi.

Activitatea parlamentului nu este suficient de transparentă, ceea ce conduce, între altele, la adoptarea unor legi „proaste”, care îngreunează viaţa şi activitatea categoriilor vizate şi a societăţii în ansamblu. La aceasta concluzie au ajuns autorii studiului aducând şi dovezile stângăciilor parlamentare: votarea în mare grabă a unor legi, consultări publice mai curând formale, ignorarea propunerile formulate de părţile interesate, precum şi modificări „subterane” incluse pe ultima sută de metri în diverse legi.

Pentru a ilustra cât de „dăunătoare” pot fi deciziile parlamentare adoptate fără respectarea cu stricteţe a tuturor procedurilor, doctorul în drept Nicolae Osmochescu a adus un exemplu. Este vorba despre recenta decizie a Curţii Constituţionale privind revenirea la alegerea şefului statului prin vot direct și nu de Parlament, cum s-a întâmplat din 2001 încoace, în urma unor modificări a Constituţiei votate un an mai devreme de parlamentari:

„Legea privind modificarea art. 78 din Constituţie din 2000 a fost avizată pozitiv de Curtea Constituţională. După votarea proiectului de lege constituţională în prima lectură, în a doua lectură apar o serie de sintagme chiar norme care nu au fost avizate de Curtea Constituţională. Din 2001 legea a funcţionat timp de 15 ani şi pe nimeni nu l-a durut capul.”

Dar iată şi un alt exemplu vociferat de directorul executivul al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, fost Ambasador al Moldovei la Washington:

„Uitați-vă la ce s-a întâmplat în sectorul bancar. Lipsa de respectare a procedurilor, pe care unii le numesc birocraţie, a condus la această fraudă de proporţii uriaşe. Procedurile contează foarte mult. Procedurile de avizare a proiectelor de legi, procedura de consultare a asociaţiilor de business contează foarte mult pentru ca rezultatul final să fie calitativ.”

Parlamentul nu poate fi tras la răspundere pentru nerespectarea tuturor procedurilor în adoptarea legilor, inclusiv pentru neasigurarea transparenței decizionale, au menționat juriștii. Ce e de făcut pentru a responsabiliza aleșii poporului? Igor Munteanu a spus că peste ocean, în SUA, există o bună practică care ar putea fi preluată:

„În Statele Unite funcţionează aşa zisul triunghi de fier. Nu există nici o decizie sau hotărâre a celor două camere ale Congresului american dacă nu se adoptă prin consens cu asociaţiile de business. Acest lucru este extrem de important pentru stabilitatea sistemului. Dacă noi acceptăm ca cineva să intre pe fereastră sau pe uşă, procesul legislativ va produce servicii necalitative.”

Participanţii la studiu au prezentat multe alte recomandări, între care, consultarea obligatorie a specialiştilor şi părţilor interesate care ar putea fi afectate de o lege sau alta, acordarea unui termen suficient publicului pentru a putea interveni cu recomandări, dar şi asigurarea accesului liber al presei în sala de şedinţele în plen a Legislativului.

XS
SM
MD
LG