Linkuri accesibilitate

România: ce face cu Armata până în 2027. Dar cu R.Moldova?


Un MV-22B Osprey și tancuri ale armatei române în exerciții militare la Babadag, mai 2015

Un MV-22B Osprey și tancuri ale armatei române în exerciții militare la Babadag, mai 2015

În România s-a reunit astăzi CSAT, având pe agendă printre altele dotarea armatei – dar și relațiile cu vecinii, inclusiv Moldova.

Restructurarea și înzestrarea Armatei Române a fost un punct important de discuție la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care a durat mai mult de cinci ore, un timp record pentru o întâlnire de lucru obișnuită. Programul Armata 2027 care planifică și eșalonează cheltuielile și investițiile pentru următori 10 ani a fost analizat, iar raportul privind îndeplinirea acestuia a fost aprobat de de reprezentanții Consiliului.

Ministrul Apărării, Mihnea Motoc a explicat la începutul acestei luni că în baza Programului Armata 2027 a început încă de anul trecut dezvoltarea structurilor de forță, că în 2015 au fost desfășurate peste 400 de exerciții militare dintre care 100 multinaționale. În plus, au fost demarate programe noi de înzestrare pentru achiziționarea avionului Spartan, a transportorului blindat Piranha și al celui de-al treilea elicopter IAR330 PUMA. Datorită măririi bugetului Apărării care aproape se dublează până în 2017, ajungând la peste 1,5 miliarde de euro au fost inițiate noi direcții de înzestrare: pentru cumpărarea sistemelor de rachete portabile antitanc, a radarelor și platformelor de transport multifuncționale.

După anexarea Crimeei, la finele summit-ului NATO din 2014, membrii Alianței au căzut de acord să aloce un buget destinat Apărării de minim 2% din Produsul Intern Brut și să aloce 20% din banii Apărării pentru achiziționarea echipamentelor importante. Acum un an, liderii partidelor parlamentare au semnat la inițiativa președintelui Klaus Iohannis un Acord politic național privind creșterea finanțării pentru Apărare și care prevede menținerea alocării de 2% din PIB pentru ministerul Apărării în perioada 2017-2027.

România, la fel ca celelalte state est-europene, care se află în apropierea Rusiei răspunde amenințărilor Moscovei și a planului ei de „modernizare” a armatei prin creșteri ale bugetului apărării. Polonia, dar și statele baltice au început să investească în tehnică militară încă din 2014. Iulian Fota, consilierul pentru securitate națională al fostului președinte Traian Băsescu spunea nu de mult că România este deja „hărțuită” de avioanele militare rusești „care vin și zboară ostentativ pe la granițele țării”.

În acest peisaj tulbure, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a discutat despre Programul Armata 2027 care privește cităm „dezvoltarea capabilităţilor necesare îndeplinirii misiunilor specifice Armatei României, potrivit angajamentelor naţionale asumate”.

De asemenea, Consiliul a analizat impactul acțiunilor din Balcanii de Vest, pe fondul riscurilor de securitate actuale, asupra politicii externe și securității României, conform comunicatului de presă dat de cabinetul președintelui Klaus Iohannis. România ar vrea să includă această zonă într-o „viziune” mai largă care să „potențeze relevanța strategică a României”. O ambiție mai veche a țării este să devină „putere regională” și să poată fi un pivot la fel de important la Marea Negră, cum este Polonia la Marea Baltică.

În această logică, la Consiliul Suprem de Apărare a Țării au fost dezbătute „perspectivele evoluției situației politice din Republica Moldova”, pentru ca în final membrii CSAT să ajungă la concluzia că, cităm, „se impune aplicarea credibilă şi sustenabilă a unui program de reforme care să susţină Republica Moldova pe termen mediu şi lung, atât în planul evoluţiilor interne, cât şi în cel al relaţiei cu România”. Nu e clar, cel puțin deocamdată, dacă România are cu adevărat capacitatea logistică și financiară să ajute Chișinăul să meargă pe drumul cel bun. Dincolo de propagandă, voința politică a liderilor români a fost până acum prea slabă, România s-a dovedit destul de nehotărâtă în ce privește sprijinirea Republicii Moldova și, poate, prea arogantă.

XS
SM
MD
LG