Linkuri accesibilitate

Nicolae Radița: „În R. Moldova nu există o politică care să vină în sprijinul victimelor Holocaustului”


Imagini de la expoziție despre Holocaust și Romi în Transnistria antonesciană

Imagini de la expoziție despre Holocaust și Romi în Transnistria antonesciană

Interviul dimineții cu preşedintele Centrului Naţional al Romilor.

Bătrânii de etnie romă din Republica Moldova, care au avut de suferit de pe urma Holocaustului, urmează să se bucure de un ajutor umanitar din partea Fundaţiei germane „Memorie, Responsabilitate şi Viitor”.

Nicolae Radița

Nicolae Radița

Nicolae Radiţa, preşedintele Centrului Naţional al Romilor, organizaţia care va avea grijă un proiectul prevăzut în acest sens, este interlocutorul nostru.

Europa Liberă: Dle Radiţa, Centrul pe care-l prezidaţi va realiza un proiect de ajutorare umanitară a bătrânilor de etnie romă care au avut de suferit şi au supravieţuit Holocaustului. Un proiect cu resurse oferite de Fundaţia germană „Memorie, Responsabilitate şi Viitor”. Ce presupune exact acest proiect şi cum urmează să se desfăşoare?

Nicolae Radiţa: „Este un proiect foarte interesant care vine să suplinească anumite programe care, de fapt, statul ar trebuie să îl realizeze, dar nu o face. Proiectul în sine presupune acordarea ajutorului umanitar victimelor persecuţiilor naziste. Fondul german este un fond creat de către Guvernul Germaniei care și-a asumat responsabilitatea pentru ororile care au avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Prin acest intermediu și-au asumat acele greșeli comise și încearcă să-și răscumpere vina într-o oarecare măsură față de victimele Holocaustului, adică se referă la acele persoane care au fost deportare, au fost în lagăre de concentrare, victimele muncii forțate ș.a.m.d.

Se cunoaște că în perioada sovietică aceste persoane nu prea erau recunoscute, nu li se atribuia niciun rol, chiar dimpotrivă cei ce nimereau în captivitate erau ignorate și considerate vinovate pentru că nu luptau pentru Armata Sovietică.”

Europa Liberă: Despre ce ajutor anume este vorba?

Nicolae Radiţa: „Fondul german oferă două tipuri de ajutoare: unul este în formă de ajutor financiar, adică compensație bănească și al doilea tip de ajutor este umanitar. Noi am apelat acest Fond pentru ajutor umanitar, deoarece pentru a putea apela la compensație bănească sunt anumite proceduri mai complicate. În cazul ajutorului umanitar, el este mai accesibil din simplu motiv că ei conlucrează cu parteneri locali, adică acest ajutor poate fi realizat prin intermediul nostru, fiind o Asociație obștească. Ajutorul umanitar presupune în primul rând a fi sub formă de pachete alimentare, pachete cu obiecte sanitaro-igienice, îmbrăcăminte, produse medicamentoase sau chiar echipamente și la fel ajutor pentru timpul rece al anului, fiind vorba despre cărbune și lemne.”

Europa Liberă: Să reamintim: în vara și toamna anului 1942, în plin război, regimul Antonescu a deportat spre stepele Bugului, stepe ale morţii pentru mulţi ulterior, aproximativ 25 de mii de romi de pe întreg teritoriul României, inclusiv Basarabia. Există statistici cât de cât la zi privind persoanele supravieţuitoare ale Holocaustului în rândul romilor rezidenţi în Republica Moldova, deci destinatarii acestui ajutor umanitar, sau cifrele sunt mai complicat de restabilit?

Nicolae Radiţa: „Sincer să fiu nu sunt niciun fel de statistici. Au fost făcute careva analize în anul 2005, în cadrul unui studiu efectuat de către Armata Salvării, şi au fost identificate peste 2500 de persoane care locuiau la acel moment în Republica Moldova. Noi nu cunoaștem această cifră la zi.”

Europa Liberă: Dar o să vă raportați la această cifră, să înțeleg?

Nicolae Radiţa: „Nu știu dacă o să ne raportăm la această cifră. Evident că din anul 2005 până în prezent s-a mai redus această cifră, adică nu mai sunt atâția.”

Europa Liberă: Deci, urmează să stabiliți cifra pe parcurs?

Nicolae Radiţa: „Urmează prin intermediul acestui nou proces să încercăm să identificăm și numărul acestor persoane care au supraviețuit. Suma care este oferită prin intermediul acestui proiect este de 40 de mii de euro pentru acordarea acestor ajutoare și este foarte mică, este foarte puțin.”

Europa Liberă: Aţi spus şi anterior, încă în 2000, se pare, că „în Republica Moldova, romii până astăzi nu sunt recunoscuţi ca victime ale Holocaustului. Nu există legislaţie care să le acorde un ajutor la nivel republican. Spre deosebire de România, romii din Republica Moldova nu primesc niciun fel de compensaţii şi practic „sunt daţi uitării”. Cum stau lucrurile acum? S-a schimbat ceva în contextul Holocaustului romilor?

Nicolae Radiţa: „Foarte corect ați punctat. În Republica Moldova cu regret nu există nicio politică care să vină în sprijinul victimelor Holocaustului. La noi sunt sprijinite doar victimele represiunilor staliniste, dar ceea ce ține de victimele celui de-al Doilea Război Mondial nu este absolut nimic spus. Și în acest sens avem foarte mulți bătrâni care, de fapt, în perioada regimului național-socialist care se aflau în Basarabia fiind cu teritoriul ocupat au fost victime ale acestui regim național-socialist și cu regret nimic pentru aceste persoane nu a fost inițiat nici până în prezent, niciun fel de acțiuni de ajutorare.

Noi vorbim astăzi de faptul Guvernul Republicii Moldova stabilește anumite tipuri de pensii sociale care sunt foarte mizere. Chiar am întâlnit romi bătrâni ce primesc aceste pensii sociale în valoare de 90-92 lei și este o chestiune foarte dramatică să supraviețuiești cu acești bani. Luând în considerare acest lucru noi ne-am adresat Fondului și îi mulțumim că are dorința să ajute aceste persoane. Vom vedea cum vor decurge lucrurile mai departe, deoarece Fondul germana spus că acest proiect este un proiect pilot. Vom vedea cum se va lucru la acest proces și care va fi numărul persoanelor care ar putea fi stabilit pentru a primi acest tip de ajutor și ulterior vom vedea dacă vor fi mai mulți la număr probabil vom cere să mărească suma. Dar, desigur, unul din lucruri pe care noi ni-l asumăm și vrem să-l stimulăm este ca să vină toți, să intervină Guvernul Republicii Moldova să creeze anumite condiții și să elaboreze anumite politici speciale pentru ajutorarea acestor persoane. Ca să înțelegeți corect aici nu este vorba doar de romi, noi Centrul Național al Romilor ne-am stabilit ținta ca romi, dar vorbim de un grup mult mai larg pentru ajutorarea victimelor Holocaustului.”

Europa Liberă: Abia în anul 2000 romii, de asemenea, au fost recunoscuţi oficial, la scară internaţională, ca victime ale Holocaustului. Sunt prevăzute bineînțeles anumite compensaţii în acest context. Iarăşi, spuneaţi anterior că „compensaţiile care au fost operate ad-hoc pentru romii din Republica Moldova, s-au distribuit pe ascuns şi în mod particular, multe jertfe de etnie romă au rămas în afara acestui proces. Acum care este starea de lucruri? Beneficiază cineva şi cum de compensaţii în calitate de supravieţuitor al „urgiei negre”, s-au îndreptat lucrurile în acest sens?

Nicolae Radiţa: „Chiar dacă romii au fost recunoscuți ca victime ale Holocaustului vă spun la sigur că romii nu au beneficiat de niciun fel de privilegii sau ajutorare pe seama acestor recunoștințe, nici în Moldova și nici în altă țară. A fost proces demarat referitor la inițierea anumitor acțiuni către Guvernul Germaniei, către Guvernul Elvețian, pentru că se cunoștea că averile care au fost colectate de către naziști erau depozitate în băncile elvețiene și banii obținuți de pe urma muncii forțate la fel. Nu știu de unde este această informație, dar nu este veridică.

Romii, la ziua de astăzi, nu au beneficiat de niciun fel de ajutor, nici bănesc, nici umanitar, nici sub altă formă. Și este o primă inițiativă și chiar aș zice chiar un fel de inițiativă premieră pentru Republica Moldova și pentru Guvernele altor țări ca model. Nici în România nu s-au oferit aceste ajutoare cu regret. Nu știu de unde vine această informație.”

Europa Liberă: Ați făcut un apel către comunitatea romă să identifice vârstnicii care ar urma să primească acest ajutor material. O precizare doar pentru toată lumea: unde ar trebuie să se adreseze oamenii care vor dispune de asemenea informații la Centru Național al Romilor sau în ce mod?

Nicolae Radiţa: „Vă mulțumesc pentru această observație. Noi am făcut un apel și către autoritățile publice locale ca fiind instituții care dețin aceste date și ne pot ajuta pe această cale și desigur liderilor romilor, mediatorilor comunitari și altor persoane pe care îi cunosc.

Rog să se adreseze la adresa Centrul Național al Romilor care se află pe str. Alexei Mateevici 109/1, în același timp ne pot telefona la numărul de telefon care este 022227099 sau ne pot trimite un mesaj prin poșta electronică ca să luăm legătura cu ei pe adresa radita@mtc.md și noi, desigur, vom încerca să-i ajutăm pe toți în măsura posibilităților. Această sumă nu este de ajuns, dar vom încerca să găsim soluții pentru fiecare.”

XS
SM
MD
LG