Linkuri accesibilitate

Germania: tripla victorie a populismului naţionalist 


Propagandă contra altor partide răspîndită de susţinătorii AfD pe Facebook. 

Propagandă contra altor partide răspîndită de susţinătorii AfD pe Facebook. 

Alegerile din 3 landuri germane au demonstrat că aceastță țară nu mai este imună la expansiunea radicalismului de dreapta.

Purtătorul de cuvînt al guvernului german, Steffen Seibert, a anunţat la Berlin, că linia executivului federal privind politica faţă refugiaţi nu se va modifica. Obiectivul guvernului, a explicat el, este găsirea unei soluţii europene care va contribui în toate ţările UE la o reducere a numărului de refugiaţi.

O schimbare a direcţiei la nivel guvernamental a respins categoric şi secretarul general al creştin-democraţilor, Peter Tauber.

O declaraţie similară a făcut şi vicecancelarul social-democrat, Sigmar Gabriel. El a spus că partidul său nu intenţionează să-i întîmpine pe populişti cu nişte concesii. Nucleul politic principal al partidului său este idealul unei societăţi liberale şi unitatea socială.

Din aceste declaraţii se desprinde limpede că guvernul german nu este dispus să cedeze în faţa presiunii unei părţi însemnate a electoratului care la alegerile regionale de ieri a optat pentru partidul naţional-populist şi xenofob, Alternativa pentru Germania (AfD).

În cele două landuri occidentale, Baden Württemberg, respectiv Renania Palatinat (Rheinland Pfalz) şi cel răsăritean, Saxonia Anhaltină (Sachsen Anhalt), AfD-ul a înregistrat o triplă victorie, depăşind pronosticurile sondajelor. În Baden Württemberg au votat pentru AfD 15,1 la sută din cei chemaţi la urne, în Renania Palatinat 12,6, iar în Saxonia Anhaltină 24,2. Scorul neaşteptat din răsărit a catapultat Alternativa pentru Germania pe locul doi în landtag-ul de aici, unde Uniunea Creştin-Democrată (CDU) rămîne (cu 28,8 %) cel mai puternic partid. Partenerul social-democrat din coaliţia guvernamentală din Saxonia Anhaltină a obţinut un număr insuficient de voturi (10,6 %), ceea ce îi va obliga pe creştin-democraţi să-şi caute încă un aliat pentru a dispune de o majoritate în parlamentul regional. Creştin-democraţii de aici au exclus orice alianţă cu populiştii din AfD, dar şi cu postcomuniştii (plasaţi, cu 16,3 %, pe locul trei).

Alianţe la nivel guvernamental cu AfD au exclus şi reprezentanţii partidelor democratice din cele două landuri vestice. Aici guvernele vor fi prezidate în continuare de formaţiunile care au obţinut majoritatea voturilor şi care şi în ultimii 5 ani s-au aflat în fruntea executivului. În Renania Palatinat, social-democraţii (cu 36,2 %), iar în Baden Württemberg, ecologiştii (cu 30,3 %). În aceste două landuri se conturează coaliţii în care vor fi cooptaţi, probabil, creştin-democraţii ca simpli parteneri.

Şefa Alternativei pentru Germania, Frauke Petry, a calificat scrutinul de ieri ca expresie a dorinţei cetăţenilor de a schimba actorii politici. AfD-ul, a declarat ea în mai multe HYPERLINK "http://ondemand-mp3.dradio.de/file/dradio/2016/03/14/dlf_20160314_0654_3ab91263.mp3" interviuri, este de acum încolo un „partid popular” şi o „forţă politică” a Germaniei întregi.

Campania electorală a fost dominată de tema refugiaţilor. AfD-ul a speculat cu succes temerile oamenilor, a folosit un discurs naţionalist, populist, eurosceptic şi xenofob, a combătut în mod demagogic multiculturalismul, a cerut demiterea cancelarei Merkel şi folosirea armelor de foc pentru paza frontierelor.

Succesul AfD-ului va avea urmări pentru viitorul Germaniei, unde pînă acum partide radicale de dreapta niciodată nu au reuşit să atragă electoratul într-o măsură atît de mare. Acest succes este o veste proastă nu numai pentru Germania, ci şi pentru Europa. Alegerile au demonstrat că Germania nu mai este imună faţă de virusul radicalismului de dreapta care în cîteva ţări ale UE face ravagii.

XS
SM
MD
LG