Linkuri accesibilitate

Alexei Buzu: „Trebuie să avem instituții integre, independente, care să asigure transpunerea legislației în practică”


Un interviu cu directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Mai multe organizații neguvernamentale, întrunite în cadrul Platformei Societății Civile de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, insistă pe accelerarea realizării Acordului de Asociere, trecând în revistă, într-o Notă de Poziție, restanțele guvernului de la Chișinău. Documentul, făcut public în ajunul vizitei premierului Pavel Filip la Bruxelles, constată că reformele întârzie pe toate domeniile: de la prevenirea violenței domestice până la punerea în practică a directivelor europene din domeniul financiar bancar.

Un interviu pe această temă cu Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Alexei Buzu: „Prin această notă, noi am încercat să punctăm cele mai importante aspecte în procesul de implementare pentru 2015, pe primele luni ale anului 2016, pentru că, de la instalarea noului guvern, s-au luat mai multe decizii și noi am vrut să facem și o apreciere a acestora. Eu cred că ele au fost monitorizate și evaluate destul de consecvent și în 2015, doar că Platforma Societății Civile creează această oportunitate de a ajunge, mai direct, către decidenții europeni. Pentru că rapoarte cu privire la progresele sau restanțele de realizare a prevederilor Acordului de Asociere au mai fost și, cu siguranță, vor mai fi, colegii din societatea civilă se expun pe diferite tematici. Dar noi credem că anume prin elaborarea acestor Note de Poziție vocea noastră, opțiunea noastră poate să ajungă direct către decidenții din Uniunea Europeană. Și de fapt, pe lângă raportul prezentat de către guvern, ei pot să vadă și opinia reprezentanților societății civile din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Săptămâna trecută, guvernul de la Chișinău a făcut publică o foaie de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru autorități. Dar, din punctul dumneavoastră de vedere, și ați menționat aceasta în Nota de Poziție, este necesară adoptarea unor termeni limită restrânși de către Consiliul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. De ce e nevoie de termeni limită restrânși?

Alexei Buzu: „Eu cred că este nevoie de termeni limită restrânși, dar ei nu sunt suficienți. Foarte mult nu ne dorim ca agenda de asociere a Republicii Moldova să se limiteze doar la adoptarea unor legi. Pentru că noi credem că, pe lângă faptul că trebuie să fie ajustat cadrul legislativ cu cel al acquis-ului comunitar, trebuie să avem instituții integre, independente care să asigure transpunerea lor în practică. Prin crizele politice prelungite, prin inactivitatea lor, autoritățile de fapt au coborât așteptările societății civile, cât și ale partenerilor europeni. Și de aceea, la moment, se vorbește de un calendar foarte clar de adoptare a unor legi. Dar este nevoie de mult mai mult angajament. Și, după perioada din iunie-iulie, când se va consuma această foaie de parcurs intermediară, eu cred că partenerii europeni trebuie să ceară rezultate foarte clare, dincolo de adoptarea unei legi sau a alteia.”

Europa Liberă: S-a vorbit mult până acum despre restanțele din domeniul bancar, economic, restanțe pe care le are Republica Moldova vizavi de angajamentele asumate în fața partenerilor ei occidentali. Reprezentați o instituție preocupată mai ales de protejarea drepturilor omului. Care, din punctul dumneavoastră de vedere, sunt cele mai serioase restanțe la acest capitol?

Alexei Buzu: „În primul rând, vorbim despre o șansă pe care a avut-o Republica Moldova de a ajusta cadrul legal în ceea ce privește incluziunea persoanelor cu dizabilități. În 2015 Parlamentul a operat un șir de modificări legislative, inclusiv prin faptul că a acordat persoanelor cu dizabilități capacitate juridică. Acest lucru garanta persoanelor mai multe drepturi, inclusiv drepturi electorale, de a alege. Cu părere de rău, președintele Republicii Moldova nu a promulgat această lege. Și Parlamentul, legiuitorii nu au revenit cu un vot de clarificare sau cu identificarea unei soluții.

Un alt aspect ține de restanțele în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului legal pentru protejarea victimelor violenței domestice, mai ales în contextul în care tot mai multe cazuri apar, cazuri foarte dramatice și șocante. Termenul pentru ajustarea cadrului legal era până la sfârșitul anului 2015. Cu părere de rău, mai multe ministere se opun propunerilor, inclusiv celor parvenite de la grupuri de experți, organizații, din societatea civilă. Guvernul, totodată, a avut și un plan care urma să îmbunătățească situația persoanelor rome din Republica Moldova. Mai multe prevederi din acest plan au fost realizate inclusiv cu suportul partenerilor de dezvoltare.

Dar vedem că persistă discriminarea în educație, discriminarea pe câmpul muncii. Și credem noi că, în acest sens, guvernul, iarăși, trebuie să vină cu un plan mult mai clar, mult mai ambițios. Există și necesitatea de a schimba legislația pentru a asigura mai multe atribuții Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării, dincolo de a constata un caz de discriminare, de a pedepsi, de a aplica sancțiuni subiecților care sunt identificați că au lezat drepturile persoanelor prin acte de discriminare. Cam acestea ar fi unele dintre restanțe, fără să mai vorbim de faptul că planul pentru realizarea drepturilor omului a fost implementat în mod superficial, nu au fost alocați bani, nu a fost aplicată voința politică necesară.

Reforma avocatului poporului nu a fost dusă până la capăt. Chiar dacă o nouă versiune a legii a fost adoptată în 2014, până la moment nu avem selectat un avocat al poporului răspunzător de drepturile copilului. Toate aceste restanțe fac ca în Republica Moldova drepturile unor persoane din grupurile vulnerabile să nu fie respectate pe deplin.”

Europa Liberă: În ultimul timp, am asistat la diverse declarații ale diplomaților europeni, ambasadorilor occidentali. A fost și rezoluția de luna trecută a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, în care guvernului de la Chișinău i s-a cert continuarea reformelor. Că aceste declarații au fost dure au constatat mai mulți experți. Dar, din punctul dumneavoastră de vedere, au fost acestea și destul de convingătoare pentru autorități?

Alexei Buzu: „Eu cred că parțial mesajul dur a ajuns la autorități, prin simplul fapt că acestea nu au acces la finanțarea externă pentru mai multe proiecte, inclusiv misiunea FMI, guvernul României nu s-au grăbit să susțină financiar Republica Moldova. Și cred că anume aceste elemente au determinat autoritățile să facă o selectare mult mai transparentă a noului guvernator al Băncii Naționale, să adopta, spre exemplu, Legea Procuraturii în varianta susținută de către societatea civilă și cu recomandările Comisiei de la Veneția.

Deci, cred că presiunea concertată atât din partea partenerilor de dezvoltare, partenerilor europeni, cât și ale societății civile, punctual, duce la un anumit progres. Dar nu am văzut din partea guvernului într-adevăr o deschidere majoră pentru a soluționa problemele, a avansa pe reforma justiției, a veni cu un plan foarte clar și ambițios de a reforma sistemul bancar din Republica Moldova ș.a.m.d. Aceste elemente urmează să fie văzute în timp.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG