Linkuri accesibilitate

Un sondaj paradoxal: chiar dacă au mai mare încredere în presa europeană, moldovenii sînt interesați mai mult de presa din Rusia


În același timp, ei au mai multă încredere în presa străină decît în cea locală.

Participanții la sondajul făcut de Institutului IMAS la cererea Centrului pentru Jurnalism Independent nu au încredere în toată presa străină în egală măsură.

Presa din Republica Moldova prezintă interes – pentru o cotă de 97 la sută din respondenți - dar nu neapărat inspiră foarte mare încredere - peste 54 la sută dintre cei chestionați au puțină încredere în mass-media moldovenească.

În consecință, cetățenii moldoveni acordă un grad mai înalt de încredere presei străine, cum ar fi celei din Uniunea Europeană sau Rusia. Potrivit sondajului, 55 la sută dintre intervievați spun că au încredere în mass-media europeană, în timp ce numărul celor care răspund că au încredere în presa din Rusia constituie 43 la sută.

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente, explică de ce cetatenii moldoveni au pierdut încrederea în mass-media moldovenească și care pot fi urmările.

Petru Macovei: „Oamenii trăiesc aici în Republica Moldova, văd exact ce se întâmplă și văd cum politicienii din țara noastră utilizează inclusiv mass-media în scopuri de manipulare, și atunci prin asta în opinia mea se explică faptul că oamenii au puțină încredere în presa locală. Dacă moldovenii care au răspuns la acest sondaj ar locui în Rusia, probabil lucrurile ar sta diferit, pentru că în Federația Rusă manipularea de către politicieni a mass-mediei este la fel de mare sau mai mare decât cea din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Care pot fi urmările atunci când cetățenii aleg să-și formeze opinia din mass-media străină?

Petru Macovei: „Dacă consultă mass-media din Federația Rusă, unde majoritatea sunt controlate de Kremlin și utilizate în scopuri propagandistice, atunci efectele ar putea să fie dezastruase, în sensul în care oamenii din Republica Moldova, și de fapt chiar și sondajele arată acest lucru, ar oferi un credit mai mare de încredere guvernului din Rusia, lui Vladimir Putin, în acțiunile lui inclusiv în Ucraina sau chiar și în raport cu Republica Moldova. Sunt absolut convins că va fi un efect nociv pentru cetățenii noștri pentru că vor fi și ei parte a acelui „russkii mir” (lumea rusească) promovat de Federația Rusă. Dacă se vor documenta însă de mass-media europeană, deși avem excepții și în această parte a lumii, dar majoritatea presei europene totuși urmăresc niște standarde de informare obiectivă și pluralistă despre realitățile ce se produc din toată lumea, atunci lucrurile ar putea să fie benefice.”

Chiar dacă presa din Uniunea Europeană se bucură de mai multă credibilitate decît cea din țară, interesul pentru aceaste instituții ajunge la cota de 26 la sută, în timp ce presa din Rusia reușește să stârnească interesul pentru aproape 70 la sută dintre moldoveni, asta chiar dacă ponderea posturilor rusești în grilele celor mai mari operatori de televiziune prin cablu, potrivit Consiliului Coordonator al Audiovizualului, este mai puțin de o treime, iar televiziunea rămâne în continuare sursa dominantă de informare, conform sondajului.

Petru Macovei: „În primul rând este vorba de obișnuință, avem un număr foarte mare de cetățeni moldoveni care au obișnuit să se documenteze anume din mediile rusești. Al doilea ar fi probabil divertismentul de calitate pe care-l oferă televiziunile din Federația Rusă, iar cetățenii moldoveni, unii dintre ei sunt dependenți informațional de acest spațiu. Foarte mulți moldoveni muncesc în Federația Rusă, corespunzător moldovenii de aici din Republica Moldova își doresc să afle ce se întâmplă acolo, ce se întâmplă cu rudele lor care muncesc acolo.”

În perioada 2014-2015, CCA a realizat trei monitorizări ale unor posturi autohtone și rusești. Ca urmare, a fost sistată retransmisia unui post de televiziune rusesc în Republica Moldova, și anume „Rossia 24”, din cauza nerespectării echidistanței și utilizării mijloacelor propagandistice în cadrul programelor informative. Posturile TV7, Prime sau RTR Moldova au primit avertizări publice, dar și amenzi pentru cazuri de manipulare. CCA nu reușește însă să acopere în permanență cu astfel de monitorizări posturile emise pe teritoriul Republicii Moldova, ne spune Lilia Guțu, consultat în cadrul CCA.

Lilia Guțu: „Consiliul realizează monitorizări și la alte aspecte, iar o monitorizare este un proces minuțios în care sunt antrenați mai mulți operatori, de aceea el este de durată, vă imaginați... cam șapte zile se face monitorizarea unui buletin de știri, după care datele se contabilizează pentru rapoarte.”

Experții constată că cea mai mare parte a cetățenilor Republicii Moldova rămân în continuare vulnerabili la manipulările din presă, mai ales în contextul în care 47 la sută dintre participanți la sondaj răspund că nu sunt pregătiți pentru a identifica sau pentru a face față fenomenului manipulării.

XS
SM
MD
LG