Linkuri accesibilitate

Partidul populist xenofob Alternativa pentru Germania a ocupat poziții în toate cele trei landuri în care s-a votat duminică.

În Germania au avut loc alegeri regionale în trei landuri: Baden-Württemberg, Renania-Palatinat (Rheinlans-Pfalz) şi Saxonia-Analth, care sunt privite ca primul test naţional pentru politica dusă de cancelara Angela Merkel în problema refugiaţilor şi migranţilor.

Rezultatele în sine au greutate naţională pentru că în total, în cele trei landuri, au avut drept de vot 20% din alegători.

Alegerile au şi un pronunţat caracter local, în fiecare regiune fiind reales premierul în exerciţiu: ecologist în Baden-Württenberg, social-democrat în Renania-Palatinat şi creştin-democrat în Saxonia-Anhalt.

Sondajele de opinie ale celor două posturi publice de televiziune la închiderea urnelor arată că voturile au fost câştigate de premierii respectivi, un vot pentru personal, nu pentru partidele lor. Singurul lucru pe care îl au în comun este că au sprijinit, toţi trei, linia politică a cancelarei.

Şi totuşi, votul de duminică seară a fost în primul rând un vot al protestului, al protestelor: în toate cele trei parlamente regionale a intrat un partid extra-parlamentar, Alternativa pentru Germania, care s-a născut dintr-o mişcare xenofobă, puternic reprezentată mai ales în estul Germaniei, anti-islamistă şi anti-migranţi.

Este prima dată în istoria modernă a Germaniei când un partid extra-parlamentar intră în parlamentele locale cu rezultate de peste 10% şi mai ales este pentru prima dată că un astfel de partid devine direct a doua putere într-un parlament local.

În Saxonia-Anhalt, Alternativa pentru Germania a câştigat 24% din voturi. În acest land din estul Germaniei s-ar putea ca pentru prima dată partidele tradiţionale să nu mai poate crea o majoritate.

Numai că noul partid a declarat de la bun început, încă din timpul campaniei electorale, că nu vrea să guverneze, ambiţia fiind de a crea o opoziţie puternică. Ceea ce înseamnă, în principiu, că nici nu-şi va pune în aplicare programul electoral. Se pune atunci întrebarea: de ce a fost votat ?

Din nou, sondajele de opinie arată că majoritatea celor care au ales Alternativa pentru Germania au votat partidul pentru că „spune ceea ce noi gândim” sau pentru că „ne ascultă şi ne ia temerile în serios” - temerile că Germania nu va face faţă, singură, crizei migranţilor.

Se poate, desigur, spune că este preţul pe care cancelara Merkel îl plăteşte pentru politica uşilor deschise, inaugurată în septembrie anul trecut când mii de refugiaţi erau blocaţi la Budapesta. Se poate chiar spune că votul de duminică este o respingere clară a acestei politici.

Este însă şi preţul pe care Uniunea Europeană îl plăteşte pentru lipsa de coerenţă şi solidaritate în criza migranţilor.

Electorarul german, cel puţin, nu mai crede într-o soluţie europeană şi nici în partidele care predică această cale. Așa că se poate pune întrebarea cum va arăta o Uniunea Europeană cu o Germanie în care partidele tradiţionale sînt în defensivă.

XS
SM
MD
LG