Linkuri accesibilitate

Valeriu Pașa: în Moldova se va duce o luptă acerbă pentru câștigarea fotoliului prezidențial


Interviu cu un activist civic.

Europa Liberă: S-au limpezit apele, după ce Curtea Constituţională a dat verdictul că cetăţeanul cu drept de vot poate să-şi aleagă preşedintele?

Valeriu Pașa: „Şi da, şi ba. Pe de o parte, s-au limpezit, în sensul în care o dorinţă, deja de mulţi ani, a absolutei majorităţi din societate de a-şi alege preşedintele prin vot direct a fost cumva îndeplinită. Din contextul deciziei Curţii Constituţionale, putem spune că acest drept a fost furat de fapt 16 ani în urmă cetăţenilor şi lucrul acesta s-a întâmplat cu încălcare şi, iată, după 16 ani, acest drept legitim a fost restabilit. Deci, logica faptelor spune că aceste alegeri nu vor avea loc mai devreme de toamna acestui an, urmează să fie adaptată legislaţia şi cea electorală, şi nu doar. Or, există şi o practică foarte intens promovată de către Consiliul Europei, când după modificarea Codului Electoral, trebuie să treacă cel puţin jumătate de an până la demararea unui scrutin.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:37 0:00
Link direct

Europa Liberă: Spicherul Candu are dreptate, atunci când anunţă că data alegerilor va fi pentru toamna acestui an?

Valeriu Pașa: „Exact. Este firesc. Deşi iniţial majoritatea, inclusiv a deputaţilor, anunţau această dată limită de 24 mai, ceea ce, iarăşi, nu prea ţine, s-au schimbat regulile jocului, vor putea participa candidaţi independenţi. Partidele trebuie să-şi desemneze, să-şi stabilească care sunt procedurile prin care vor înainta candidaţii, îi vor selecta.”

Europa Liberă: Se vor înghesui mulţi candidaţi pentru a ajunge în jilţul de şef de stat?

Valeriu Pașa: „Eu cred că vor fi mulţi candidaţi. Nu au fost foarte demult alegeri prezidenţiale. Sunt cu totul diferite de alegerile parlamentare, mai ales că cele parlamentare la noi se desfăşoară pe liste de partid şi nu se alege omul concret. Va fi cu totul altă campanie electorală, cu totul alte subiecte. Va conta foarte mult persoana candidatului şi nu atât partidul sau forţa politică care o reprezintă.”

Europa Liberă: Sunt multe persoane care merită să ajungă în acest fotoliu de şef de stat?

Valeriu Pașa: „Cert este că au dreptul toţi cei care corespund acestor criterii minime să îşi înainteze candidatura.”

Europa Liberă: Şi ce fel de preşedinte îşi doresc moldovenii?

Valeriu Pașa: „Moldovenii, din ce arată studiile, şi-ar dori un preşedinte cât mai puternic, influent, decis şi care să pună în prim-plan interesul general al poporului. Dar adevărul este că atribuţiile constituţionale ale preşedintelui nu sunt chiar atât de mari, încât să poată doar instituţia prezidenţială de una singură să schimbe toate lucrurile în ţara aceasta.”

Europa Liberă: Lumea, fiind confuză, aşteaptă de la preşedinte majorări de salarii, crearea locurilor de muncă, pensii mai mari.

Valeriu Pașa: „Exact. Or, lucrul acesta nu este atribuţia directă a preşedintelui. Ce poate, în schimb, preşedintele, cu toate că este cumva restrâns în atribuţiile sale constituţionale, totuşi poate să influenţeze foarte multe lucruri. Şi aici vorbesc, în special, pe subiecte care ţin de securitatea statului, relaţiile externe, justiţie, lupta împotriva corupţiei. Deci, are suficient de multe instrumente preşedintele şi cel mai important instrument al preşedintelui ales de către popor este totuşi legitimitatea şi se restabileşte un anumit echilibru între puterile de stat. Or, în situaţia pe care am avut-o până la ziua de astăzi, Parlamentul are o concentrare de forţă de decizie şi de putere de decizie excesiv de mare. În Parlament se decide totul, acolo este centrul întregii puteri. Dincolo de aceasta, spicherul Parlamentului are atribuţii absolut exagerate, mai mari decât Parlamentul per se, din simplul motiv că este un prim între egali, dar are atribuţii exagerat de mari care ţin de numiri, funcţii, atribuţii.”

Europa Liberă: Deci, aceasta deranjează, că spicherul numeşte candidatul pentru funcţia de guvernator al Băncii Naţionale, procuror general, director general?

Valeriu Pașa: „Pentru BNM, pentru CNA, director ANRE şi multe alte funcţii, lucru care este un exces absolut. Mai este un subiect în care urmează, cu timpul, să fie făcută lumină, şi anume ceea ce ţine de prerogativa preşedintelui de a desemna candidatul la funcţia de premier. Până la urmă, aici este cel mai important element de putere a preşedintelui. Or, dacă Parlamentul respinge premierul înaintat de către preşedinte, în repetate rânduri, preşedintele are dreptul să dizolve Parlamentul. Există asigurarea acestui echilibru care generează nu altceva decât un potenţial conflict, care este benefic pentru echilibrul de puteri.”

Europa Liberă: Dar sunt şi voci care spun că, atunci când preşedintele era ales de popor, ar fi existat neînţelegeri între instituţiile statului, se ajungea la confruntare politică.

Valeriu Pașa: „O astfel de confruntare este absolut firească şi benefică, deoarece atât Parlamentul poate să iniţieze demiterea preşedintelui, cum şi preşedintele poate să iniţieze dizolvarea Parlamentului. Şi atunci toţi merg în faţa poporului. Parlamentul iniţiază demisia şi poporul, la referendum, o confirmă sau o respinge. Dacă are dreptate preşedintele, poporul îl menţine în funcţie. Dacă dreptate are Parlamentul, poporul îl demite. Acelaşi lucru se întâmplă, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, în urma dizolvării de către preşedinte a Parlamentului. Dacă preşedintele a avut dreptate, acele forţe politice din Parlament, care constituiau o majoritate care se opune preşedintelui, vor fi taxate şi vor pierde alegerile. Dacă dreptate are Parlamentul, acele forţe vor câştiga, din nou, alegerile şi vor avea o influenţă şi mai mare. Mai mult decât atât, vor avea şi posibilitatea să iniţieze demiterea preşedintelui şi acesta să fie demis de către cetăţeni. Aceasta generează un echilibru, un echilibru foarte benefic. Deci, conflictul între preşedinte şi Parlament nu este unul nociv, este unul care duce, putem să vedem pe exemplul României, la curăţarea clasei politice, până la urmă.”

Europa Liberă: Sondajele de opinie arătau că instituţia prezidenţială nu se bucură de încrederea cetăţeanului. Cum poate fi recâştigată această încredere?

Valeriu Pașa: „Anume prin aceste alegeri. Indiferent cine va ajunge preşedinte, încrederea în instituţia prezidenţială va creşte enorm. Pentru că este acest exerciţiu prin care cetăţeanul fie în primul tur, fie în al doilea, încredinţează unei persoane concrete întreaga încredere. Deci, prin acest vot, redă încrederea instituţiei.”

Europa Liberă: Cât de mult contează dacă în fotoliul prezidenţial ajunge un politician de pe eşichierul de stânga sau altul de pe eşichierul de dreapta?

Valeriu Pașa: „Nu contează. Pentru că preşedintele va fi din eşichierul pe care îl numim noi generic de dreapta. Nu are şanse stânga de această dată, dar de fapt nu le-a avut niciodată. Preşedintele trebuie să se dezică de apartenenţa partinică, dar nu are dreptul politic, dreptul moral să se dezică de apartenenţa sa politică la o anumită viziune sau ideologie, cum nu i-am spune. Deci, preşedintele ales mai ales de către popor este o persoană eminamente politică, vine pe o anumită platformă cu o anumită viziune şi nu are dreptul să o abandoneze şi să se transforme într-un fel de persoană absolut neimplicată şi, chipurile, echidistantă, care încearcă să împace şi stânga, şi dreapta, şi pe toată lumea. Deci, el vine cu anumite promisiuni, cu o platformă, cu viziuni şi trebuie să le respecte.”

Europa Liberă: Până la urmă, lăsaţi să se înţeleagă că mai mult contează personalitatea acestui om care trebuie să fie în fruntea ţării?

Valeriu Pașa: „Absolut. Aceasta contează cel mai mult. Şi dacă e să trecem la concret şi la ce se poate întâmpla, pentru că nu trebuie să fie de dreapta, de stânga, deci, pe filiera de stânga lider detaşat din cauza acestei limite de vârstă ori în alte condiţii lider absolut pe partea stângă ar fi fost Renato Usatîi, în momentul în care nu poate participa la alegeri, este absolut evident că lider pe acest eşichier va fi Igor Dodon. La fel putem fi foarte siguri că acesta va accede în turul doi. Or, el este absolut conştient de lucrul acesta. Mai ales că nici nu putem fi siguri că un alt lider mai mic în rating, la acest moment, care mai este pe stânga, este Vladimir Voronin, nu putem fi siguri că el va candida la aceste alegeri, dumnealui este obosit și expirat, dar s-ar putea să fie rugat foarte mult să participe. Vom vedea între timp. Are şi o vârstă înaintată. Igor Dodon se vede deja câştigător al primului tur, se vede deja în turul doi. Deci, din faptul că nu are concurenţă pe această filieră de stânga sau pro-rusească, a temperat brusc din discursul său şi al Partidului Socialiştilor, care era unul foarte radical antieuropean, antiromânesc, pro-rusesc, unul şovin, brusc, imediat ce s-a anunţat că vor fi alegeri parlamentare, şi-a temperat din discurs, încearcă să joace pe terenul alegătorului pro-european. Adică un lucru putem spune cert, Igor Dodon are în spate nişte sfetnici, nişte analişti electorali foarte buni, care i-au explicat că, dacă nu va reuşi să atragă măcar cât de puţin electorat pro-european, nu are nicio şansă să câştige turul doi al alegerilor, indiferent cât de mult va câştiga în turul întâi. Or, dumnealui are şi experienţa aceasta din anul 2011, când a fost candidat la funcţia de primar în Chişinău, unde s-a distanţat maxim posibil de Partidul Comuniştilor, a acumulat tot electoratul comuniştilor şi, pe lângă aceasta, a reuşit să atragă şi electorat de pe eşichierul pro-european, care l-a votat pe el doar ca să nu-l susţină pe Dorin Chirtoacă. Or, vedem că Igor Dodon are experienţa aceasta de a juca şi pe teren străin şi înţelege foarte bine că, dacă nu va face lucrul acesta, poate să ia şi 45% în primul tur, oricum nu va reuşi să-l câştige pe cel de al doilea.”

Europa Liberă: Dar cine câştigă în turul doi?

Valeriu Pașa: „În turul doi va câştiga un candidat pro-european de pe dreapta, indiferent cine va fi acesta.”

Europa Liberă: Cine poate fi?

Valeriu Pașa: „Sunt câteva nume care, cu siguranţă, vor fi promovate. Care vor fi aranjamentele? Nu exclud şi situaţia prin care vor intra în campanii mai mulţi concurenţi pe această filieră de dreapta. Mă refer la acei care reprezintă opoziţia, în special cea extraparlamentară, sperăm foarte mult că nu se vor ataca între ei, vor avea între ei o concurenţă sănătoasă, fără murdărie.”

Europa Liberă: Dar cine sunt aceste nume?

Valeriu Pașa: „Din ce se cunoaşte, că cel mai probabil vor participa doamna Maia Sandu, posibil va participa Andrei Năstase, înaintat de Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr”, cel mai probabil va candida domnul Iurie Leancă. Or, dumnealui a şi menţionat că se pronunţă pentru alegeri directe şi a lăsat cumva să se înţeleagă că ar putea să candideze şi dumnealui. Posibil să avem şi un candidat din partea Partidului Liberal, poate da, poate ba. În cazul acesta, cel mai probabil va fi domnul Mihai Ghimpu. Deci, posibil să candideze şi alte persoane de pe acest eşichier. De la PD pot fi mai mulţi candidaţi, poate fi Pavel Filip, poate fi Marian Lupu, Andrian Candu are vârsta necesară. Ei au suficienţi candidaţi în care se investească această resursă partinică. Foarte probabil va candida domnul Alexandru Tănase.”

Europa Liberă: El a spus că nu candidează.

Valeriu Pașa: „Acesta este calculul de acum. Cel mai probabil totuşi va candida.”

Europa Liberă: Şi cine are şanse să iasă în turul doi de pe această listă?

Valeriu Pașa: „Nu există la momentul dat un lider pe această filieră. În faţă sunt practic şapte luni până la alegeri. S-ar putea să mai fie şi alte persoane, s-ar putea să candideze domnul Ion Sturza, s-ar putea să candideze şi cel mai probabil o va face Oleg Brega şi multă altă lume. Adică pe această filieră pro-europeană vor intra mulţi concurenţi şi este bine să fie aşa, pentru că, indiferent, vor ajunge ei să candideze până la urmă sau vor face o înţelegere şi se vor retrage în folosul unui candidat cu mai multe şanse pe finalul campaniei, esenţial este să se implice şi să se implice toţi. Ideea unui candidat comun din start este una perdantă. Este necesar să fie o reprezentare cât mai mare pentru a mobiliza electoratul.”

Europa Liberă: Şi nu bludnicesc şi mai mult lumea mai multe nume de candidaţi?

Valeriu Pașa: „Nu. Deoarece electoratul de dreapta este unul mult mai, dacă îi putem spune aşa, într-un anumit fel, elevat. Adică este foarte greu să-l concentrezi în susţinerea unei anumite forţe politice sau a unei personalităţi. Ei au nevoie de opţiuni, între cei asemănători să-l aleagă pe acel care este cel mai apropiat. Şi anume pentru a-i mobiliza, pentru a-i trezi. Mai ales că acest electorat este cumva în derivă, a fost trădat. Deci, el a asigurat victoria trei ori consecutiv a aşa-numitor forţe pro-europene şi a fost minţit şi aceste partide, ajunse la putere, au făcut exact invers. Respectiv, are nevoie de alternativă. Şi toţi aceşti lideri politici noi trebuie să meargă la alegători şi să-i mobilizeze. Iar pe final, dacă o să se vadă că există pericolul ca în turul doi să acceadă cineva de pe stânga sau două candidaturi de pe stânga, sau o candidatură de pe stânga şi o candidatură, care este controlată de actuala putere, deci, pe final, în urma unei analize, vor putea să decidă poate şi asupra unei candidaturi comune. Dar important este să se implice toţi şi să mobilizeze la maxim electoratul, să-l trezească, să comunice cu el, să redea această speranţă pe care a pierdut-o acest alegător pro-european.”

Europa Liberă: Va fi capabil următorul preşedinte al Republicii Moldova să coaguleze societatea atât de mult dezbinată?

Valeriu Pașa: „Depinde cine va fi el. Şanse cu siguranţă sunt.”

Europa Liberă: Dar dacă nu face acest lucru, e rău de tot.

Valeriu Pașa: „E rău de tot. Trebuie să nu aşteptăm minuni de la viitorul preşedinte, pentru că trebuie să fim conştienţi de puterea sa constituţională. Dar ce are el cel mai important este legitimitatea. Şi va fi foarte important să menţină un dialog apropiat cu societatea, să o cheme de fiecare dată în susţinerea sa, să răspundă nemijlocit aşteptărilor societăţii, să comunice sincer, să spună lucruri care chiar poate să le facă şi să le facă. Şi atunci, dacă va avea de partea sa alegătorii, care îl vor aduce în acest fotoliu, va reuşi să facă foarte multe, să impună şi reforme şi treptat să consolideze societatea. Nu cred că este posibil să avem o reconciliere socială în timp foarte scurt, decât: moldovenii s-au unit împotriva. Încă suntem foarte departe de a-i uni pe moldoveni pentru ceva. Pentru aceasta e nevoie de timp, pentru că dezbinarea aceasta a fost cultivată intens şi foarte eficient timp de 25 de ani. Şi este foarte greu peste noapte să avem o reconciliere socială.”

Europa Liberă: Un preşedinte, ales după 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, prin votul direct al cetăţeanului, ar putea să ajungă un preşedinte simbol?

Valeriu Pașa: „Este obligat să o facă. Indiferent cine va ajunge, nu are dreptul să greşească. Dacă greşeşte, va fi o greşeală fatală, va fi sfârşitul carierei politice a lui. Şi ce este cel mai important, dacă societatea mai pierde încă o speranţă, ultima speranță...”

Europa Liberă: În Moldova aşa se zice: ultima şansă, ultima speranţă, ultimul vagon.

Valeriu Pașa: „Rămânem exact ultimul vagon de oameni care mai speră în ceva, urcă şi pleacă din Republica Moldova şi rămâne o zonă depopulată, să anunţăm tender cine vine să ne populeze.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG