Linkuri accesibilitate

Majoritatea țărilor, cu excepția cunoscută a Chinei, încearcă să stimuleze natalitatea

Se împlinește acum exact un secol de când mai multe state, inițial occidentale, au început să ofere concedii și stimulente financiare, ulterior numite alocații familiale, mamelor cu copii, avantajele extinzându-se apoi asupra întregii familii, asupra taților.

Inițiativa a venit din Franța și Belgia, mai întâi individual, din partea unor patroni membri ai unor mișcări social-creștine, preluate fiind apoi în legislație.

Apoi, unele țări, Belgia fiind iarăși aici o pionieră, au lansat și ideea unui mic cadou financiar pentru fiecare naștere, primă de copil, în afara alocației lunare ce va fi vărsată până la 18 ani, sau până la încheierea studiilor universitare.

Pragul alocațiilor nu este foarte mare, dat fiind nivelul de trai în occident: între 100 și 200 de euro pe lună, iar anumite țări le condiționează, altfel zis le reduc sau măresc în funcție de salariul părinților. In Spania, de pildă, alocațiile sunt rezervate pentru familiile care nu câștigă mai mult de 1.000 euro pe lună, 1.000 de euro fiind limita sărăciei într-o țară occidentală.

În Belgia, alocațiile nu sunt determinate de salariu, dar până și într-o țară ca Franța, noul guvern al lui Manuel Valls a decis să reducă cu 50% alocațiile cuplurilor care câștigă mai mult de 6.000 euro pe lună.

In Statele Unite nu există alocații familiale. In țările Europei de sud unde nivelul de trai este foarte redus potrivit standardelor europene, precum Grecia, alocațiile pot de asemenea fi extrem de coborâte, aproape simbolice: 6 euro pe lună pentru un singur copil, 18 euro pentru doi.

Vin apoi concediile de maternitate, concedii care în multe țări, în special cele nordice, scandinave, se extind și asupra tatălui.

Aici, moștenire a comunismului, țările Europei de est, la care se adaugă, din alte motive cultural-istorice, cele scandinave, au concedii de maternitate mult mai lungi decât cele occidentale.

Concediul de maternitate, cu salariu plătit, poate merge astfel de la 14 săptămâni în Germania la 60 de spătămâni în Bulgaria și 75 de săptămâni, aproape un an și jumătate, în Suedia.

In Statele Unite, iarăși, majoritatea statelor federației americane, nu au concedii de maternitate, după cum nu cunosc nici alocațiile familiale.

----------------------

După rata fertilității Moldova ocupă ultimul loc printre ţările europene. Cauzele principale sunt de ordin economic, se arată într-un recent studiu, al Institutului „Viitorul”.

Naşterea unui copil presupune cheltuieli minime de la 200 până la 500 de euro, ceea ce este mult peste posibilităţile economice ale familiei tinere din Moldova, se constată în studiu. Alocaţiile din partea statului sunt prea mici în raport cu necesitățile. De exemplu, indemnizația unică la naştere, care este de 3100 de lei acum, acoperă doar 20 la sută din cheltuielile suportate de familie. Cea pentru a doua naștere este cu doar 300 de lei mai mare, ceea ce descurajează naşterea celui de-al doilea copil.

Alocaţia lunară, de 1300 de lei în medie, pentru părinţii asiguraţi, acoperă doar jumătate din necesităţile minime pentru întreținerea copilului. Cea pentru părinţi neasiguraţi, chiar dacă a fost majorată cu 10 la sută începând cu acest an, ajunge la doar 440 de lei lunar, în condiţiile în care circa 2/3 din copii au părinți neasigurați.

Un pachet de iniţiative legislative care vine să reformeze radical concediul de îngrijire a copiilor, elaborat în octombrie anul trecut de comisia parlamentară de profil e încă în așteptarea avizului Guvernului. Deputaţii propun majorarea de la 1 an şi jumătate la 2 ani a duratei concediului plătit pentru părinţii neasiguraţi. Părinţii asiguraţi ar urma să obţină o alternativă la singura posibilitate pe care o au în prezent. Ei vor putea opta pentru concediul de 3 ani, cum este acum, doar că cu o indemnizație lunară majorată de la 30 la 40 la sută din salariul mediu obţinut. Cea de-a doua opţiune prevede un concediu plătit pe o perioadă de 2 ani cu o indemnizaţie majorată, care va varia de la 70 la sută din venitul asigurat. O altă iniţiativă a deputaţilor prevede îmbunătățirea mecanismului de finanţare din bugetul de stat a serviciilor de educaţie şi îngrijire a copiilor în creşe şi grădiniţe, începând cu vârsta de 2 ani şi nu 3 cum este în prezent.

Preşedinta comisiei parlamentare Oxana Domenti se arată optimistă că pachetul de iniţiative va fi avizat de guvern în curând. Chiar dacă propunerile presupun cheltuieli suplimentare la bugetul şi aşa auster, rezultatele vor fi pe potrivă, spune Oxana Domenti:

„În primul rând, de a încuraja maternitatea, în perioada în care persoana îngrijește de copil persoana să fie mai bine susţinută financiar. Un alt scop este de a facilita întoarcerea în câmpul muncii a acelor care îngrijesc de copii. Am propus şi modificări la Codul Educaţiei, prin care, începând cu 2 ani de zile părinţii ar putea obligatoriu să-şi plaseze copii în creşe, în grădiniţe. Aceasta va fi un drept al părintelui. Pe de o parte, ar putea să obţină indemnizaţii mai mari timp de doi ani, ulterior să plaseze copilul în creşe şi în paralel să revină în câmpul muncii. Este un lucru benefic, cel puţin, e o alternativă pentru părinţi.”

Mai mulţi experţi salută iniţiativa deputaţilor de a oferi părinţilor posibilitatea de a alege una din cele două opţiuni de concediu de îngrijire a copilului. În ce privește indemnizațiile, chiar dacă acestea ar urma să fie majorate treptat, ele vor rămâne mult sub necesităţi, susţin experţii.

Ei recomandă, între altele, stabilirea indemnizațiilor pornind de la minimul de existenţă a unui adult şi nu de la salariul minim, dar şi o majorare semnificativă a scutirii impozitului pe venit acordată pentru fiecare copil minor aflat la întreținere.

XS
SM
MD
LG