Linkuri accesibilitate

Ce se întâmplă cu dosarele în care figurează Ilan Shor, denunţătorul lui Vlad Filat?

Fracțiunea liberal-democraților a cerut ca fostului lider al PLDM arestat pentru corupție, Vlad Filat, să i se permită să participe la ședințele Parlamentului și comisiei parlamentare din care face parte ca deputat. Propunerea din plenul Parlamentului, care nu a fost acceptată, a coincis cu o nouă decizie a Curții de Apel să respingă eliberarea lui Filat. El a fost lipsit de imunitate parlamentară și arestat în octombrie trecut. Procurorii au trimis în judecată un singur dosar în care fostul premier este acuzat de abuz de putere și luare de mită de la fostul șef al Băncii de Economii Ilan Shor. Valentina Basiul s-a interesat dacă există progrese ale anchetei pe alte cauze, în care s-ar face o legătură mai directă între fostul premier și devalizarea băncilor.

La 15 octombrie 2015, procurorul general Corneliu Gurin şi-a întemeiat cererea adresată plenului de a accepta ridicarea imunității parlamentare liderului PLDM Vlad Filat pe doi piloni: comiterea de acte de corupţie şi „implicarea directă in fraudele financiar-bancare”. Cererea s-a bazat pe autodenunțul omului de afaceri, actualul primar de la Orhei, Ilan Shor, care ar fi declarat că Filat l-a estorcat de 250 de milioane de dolari, transmiși în mai multe tranşe.

Peste două luni, procurorii au trimis în judecată doar o parte din dosarul în care era acuzat Filat. În aceste materiale procurorii au anunţat că au dovezi că liderul PLDM a luat mită de circa 35 milioane de euro, bani provenind „exclusiv” din Banca de Economii. Restul materialelor acumulate, susțineau oamenii legii, se află în investigare. Între timp, avocaţii fostului premier au lăsat să se înțeleagă că clientul lor este judecat pentru altceva decât ce i s-a imputat la ridicarea imunității şi au promis să vină cu detalii săptămâna viitoare.

Dosarul lui Filat este singurul ajuns pe masa magistraților pe cazul presupuselor nereguli de după 2012 de la fosta bancă a statului. Până acum procurorii au operat cu un număr de 10-15 dosare trimise instanței dar care datează din perioada în care şef al băncii era Grigori Gacichevici, 2005-2012.

Ce se întâmplă cu dosarele în care figurează Ilan Shor, denunţătorul lui Filat, către care, potrivit primului raport Kroll, s-ar fi îndreptat o bună parte din banii dispăruți din sistemul bancar?

Şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Popenco, spune că cele două dosare în care apare numele Shor aşteaptă răspunsurile comisiilor rogatorii din Letonia, Federaţia Rusă, SUA şi Ucraina:

„Shor are calitatea procesuală de învinuit şi dosarele pe numele lui la moment se află în gestiunea procurorilor, nefiind expediate încă în instanța de judecată. Vă dau asigurări că pe cauzele penale se lucrează, este grup de urmărire penală, fiecare are sarcini prestabilite şi se acumulează probatoriu necesar. Aceştia nu-s factori care depinde de noi, ci de autorităţile competente ale statelor respective”.

Primarul de Orhei Ilan Shor nu poate în continuare părăsi ţara fără permisiunea magistraţilor, iar bunurile deţinute de el se află sub sechestru, a mai spus Popenco. Procurorul afirmă că fără răspunsuri aşteptate din alte state va fi foarte complicat de a demonstra vinovăţia lui Shor.

Procurorul general intermar Eduard Harunjen respinge acuzaţiile avocaţilor lui Filat şi spune că pentru a nu trena total ancheta a fost expediat dosarul în care fostul premier este acuzat de corupere pasivă.

În ceea ce-l priveşte pe Shor, Harunjen dă de înţeles că soarta lui a fost decisă de judecători, şi nu de procurori:

„Noi am solicitat să îi fie aplicat arestul, instanţa de judecată i-a aplicat arestul la domiciliu, după care instanţa de judecată i-a schimbat în altă măsură ca să poată candida şi să-şi poată realiza drepturile lui politice şi conform actelor internaţionale nu poţi pe acelaşi capăt de acuzare, în aceeaşi cauză penală, să te întorci înapoi şi să mai reţii încă odată omul. Ce putem face noi în aşa caz? Sistemul de justiţie presupune mai mulţi actori, fiecare are ponderea lui de hotărâre şi nu depinde de noi tot timpul”.

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, despre care presa a scris că a avut acţiuni în mai multe bănci şi companii de asigurări, a declarat pentru „Ziarul de gardă”, că astăzi „miliardul dispărut nu poate fi găsit pentru că nimeni nu-l caută”. În ceea ce-l priveşte pe Filat, Platon crede că liderul PLDM „a fost implicat în această fraudă, dar într-o măsură mult mai mică decât i se încriminează”.

Pentru directorul de programe de la Asociaţia Promo-Lex, Pavel Postică, ancheta în cazul dispariției banilor din bănci pare ineficientă sau, cel puţin, prost comunicată publicului.

„Noi avem o situaţie foarte stranie: pe de o parte, noi avem o încredere foarte scăzută a populaţiei în actul de justiţie, pe de altă parte, în anumite cazuri foarte sensibile pentru societate organele de drept se acoperă cu secretul anchetei, iar anumiţi procurori care instrumentează cazul fac declaraţii pe acest caz”.

Atât oameni care au ieşit în stradă pentru a protesta, cât şi reprezentanţi au societăţii civile au afirmat că la dispariţia banilor din băncile lichidate forţat au contribuit mult mai multe persoane, inclusiv mulţi facționari de rang înalt. În dosarele penale instrumentate de oamenii legii pe ceea ce presa a numit „jaful secolului”, figurează toţi membrii consiliilor de administrare de la cele trei bănci, iar dintre funcționarii publici au fost puşi sub învinuire un fost viceministru al Economiei şi directorul adjunct de la Agenţia Proprietăţi Publice. De aici, susţin aceleaşi voci, apar suspiciunile că ancheta trenează, iar justiţia în Republica Moldova continuă sa fie selectivă.

XS
SM
MD
LG