Linkuri accesibilitate

Preşedinţia, fie că e aleasă sau nu de popor, mi se pare mai curînd o modalitate de irosire a banilor contribuabililor decît un pol care ne asigură libertatea.

Unii au adunat cu acribie semnături ale oamenilor ca preşedintele să fie ales de popor. Şi declarau mereu că democraţia adevărată presupune dreptul poporului de a alege şeful statului. Apoi le-a venit în ajutor Curtea Constituţională care a decis că - într-adevăr - poporul trebuie să-şi aleagă preşedintele. Şi această decizie a provocat multă bucurie şi satisfacţie. Iar unii au spus că e un prim pas spre eliberarea din chingile oligarhilor.

Ce să zic? Oamenii au dreptul la opinie. Am şi eu o părere subiectivă, diferită de a lor. Pe mine această instituţie – Preşedinţia – m-a cam decepţionat în anii tranziţiei. Prestaţia preşedinţilor moldoveni nu mi-a plăcut. Şi nici nu sînt convins că această instituţie a avut un impact benefic asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor, asupra nivelului de trai. Deasupra haosului şi decăderii morale din anii '90 au tronat preşedinţii Snegur şi Lucinschi, aleşi, de altfel, de popor.

Am impresia că Preşedinţia e o instituţie care parcă este, parcă nu-i. În sensul că, dacă ar dispărea, viaţa oamenilor ar rămîne aceeaşi, că oamenii nu ar deveni mai mult sau mai puţin liberi. Fireşte, cei care au adunat recent semnături ar putea să-mi spună că într-o democraţie e nevoie de mai mulţi poli ai puterii. Aşa e, dar în acest spaţiu ciudat-miraculos Preşedinţia, fie că e aleasă sau nu de popor, mi se pare mai curînd o modalitate de irosire a banilor contribuabililor decît un pol care ne asigură libertatea.

E timpul să ne întrebăm: la cîţi bani ai contribuabililor a înghiţit în anii tranziţiei Preşedinţia, cu consilierii şi reşedinţele ei, putem fi mulţumiţi de randamentul ei? La fel, trebuie să vedem care a fost randamentul Parlamentului, al ministerelor şi al ambasadelor. Aici însă vorbim despre Preşedinţie.

În final, o nedumerire. După 25 de ani de bîjbîială politică, după atîta hoţie şi corupţie, după proliferarea sărăciei, noi avem oameni care adună semnături pentru alegerea preşedintelui de către popor. Şi nu avem nici un om care să adune semnături pentru abolirea Preşedinţiei. E doar un amănunt pe care îl constat.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG