Linkuri accesibilitate

Guvernarea de la Chişinău accelerează reformele pentru a „impresiona” şi a „seduce” UE (Dionis Cenușă/IPN)


Sistemul de vot electronic din Parlament încă nefuncțional (anticorupție.md).

Decizia Curții Constituționale de a restabili dreptul cetățenilor de a-şi alege preşedintele rămâne a fi cel mai comentat subiect în presă. Analiştii fac şi primele prognoze privind apropiatul scrutin prezidenţial.

Dmitri Ciubaşenco scrie în ziarul de expresie rusă „Panorama” că prin decizia Curții, Vlad Plahotniuc a reușit dintr-o lovitură să tempereze protestele, să anuleze alegerile parlamentare anticipate, păstrând-și până în 2018 majoritatea parlamentara „servilă”, guvernul „de buzunar”, dar şi președinția „în captivitate”.

În opinia autorului, scrutinul prezidențial va decurge după scenariul lui Plahotniuc. În cursă se vor înscrie 15-20 de candidați. Câștigătorul va fi decis în turul doi şi va fi candidatul susținut fie direct, fie indirect de Plahotniuc. Candidatul cu cele mai mari șanse din partea stângii ar fi, la părerea autorului, liderul socialiștilor Igor Dodon. Fără puțin probabila susținere a altor partide de stânga, cum ar fi PCRM sau formațiunea „Partidul Nostru”, șansele lui Dodon descresc, crede Ciubaşenco. El nu exclude că viitorul președinte va fi cineva din clanul lui Plahotniuc, bunăoară Marian Lupu, Andrian Candu sau însăşi Plahotniuc și atunci va continua „concubinajul cu oligarhii”, încheie Ciubaşenco.

O cursă directă pentru prezidențiale cu o aglomerare de personalități și orgolii rănite este pronosticul directorului executiv al Institutului „Viitorul”, Igor Munteanu, fost ambasador la Washington al Republicii Moldova. Într-un interviu pentru RFI Romania, Igor Munteanu, notează că decizia Curții Constituționale este surprinzătoare și că ea „aruncă pisica neagră în brațele jucătorilor politici”.

În opinia editorialistului „Ziarului National”, Nicolae Negru, e greu de crezut că partidele opoziției protestatare – Partidul Platformei „Demnitate și adevăr”, PSRM și formațiunea „Partidul Nostru” - vor ajunge la o înțelegere de a merge în alegeri prezidențiale cu un singur candidat. Mai reală este, în opinia autorului, perspectiva de a alege între Dodon și Plahotniuc (sau o marionetă a acestuia), în condițiile în care dreapta proeuropeană este mult mai fragmentată decât stânga prorusă, notează Nicolae Negru.

Ziarul Naţional” publică un interviu în exclusivitate cu Dan Stoenescu, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni. Oficialul de la Bucureşti a vorbit, între altele, despre un proiect recent lansat privind crearea unui spaţiu informaţional comun între Republica Moldova şi România. „Dorim să avem produse media din Republica Moldova în România și, totodată, produsele de media din România să pătrundă pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Stoenescu. Întrebat dacă un asemenea proiect ar putea să contrabalanseze propaganda rusească extrem de prezentă în audiovizualul din Republica Moldova, oficialul român a răspuns că spațiul comunicațional comun se adresează și vorbitorilor de limbă rusă. „Dacă obiectivul principal rămâne promovarea limbii române, în plan secund este și proiectarea unei imagini corecte despre România și Uniunea Europeană”, a punctat oficialul.

Portalul „anticorupţie.md” îşi informează cititorii că autorităţile au cheltuit milioane de lei pentru sistemul de vot electronic din Parlament, iar acum mai caută 45 de mii de euro ca deputaţii să-l poată folosi. Deocamdată autoritățile nu au identificat o sursă de finanțare, scrie sursa citată. În articol se aminteşte că în 2014 când s-au mutat în sediul renovat al Legislativului deputaţii s-au acuzat, pe de o parte, de sabotarea sistemului, iar pe de alta – de faptul că echipamentul ar fi utilizat pentru fraudarea votului.

În ajunul reuniunii Consiliului de Asociere UE-Moldova, care e programată la 14 martie, guvernarea de la Chişinău accelerează reformele pentru a „impresiona” şi a „seduce” Uniunea Europeană, crede politologul Dionis Cenuşă. În editorialul său pentru agenţia de presă IPN, Cenuşă scoate în evidenţă trei mişcări ale guvernării pe care le apreciază ca fiind „semnificative” şi anume transferul în arest la domiciliu a grupului Petrenco, selectarea candidatului la funcţia de guvernator al BNM şi hotărârea Curţii Constituţionale privind revenirea la alegeri prezidenţiale directe. Dionis Cenuşă crede că prin adoptarea acestor decizii „în mod neobişnuit de rapid” guvernarea vrea să anuleze spiritul protestatar, pe de o parte şi să restabilească încrederii partenerilor externi, de cealaltă parte. Nu este clar cât va dura retorica pro-reformă, spune autorul, adaugând că „în acţiunile guvernării prevalează mai mult instinctele de supravieţuire politică, decât intenţia reală de a îndeplini Acordul de Asociere.” Dionis Cenuşă recomandă între alte Uniunii Europene „să evite cu orice preţ experienţa celor 7 ani de integrare europeană în stil oligarhic, care a afectat grav percepţia publică a moldovenilor faţă de ideea europeană”.

XS
SM
MD
LG