Linkuri accesibilitate

Anatol Țăranu: „O decizie ce se substituie uneia a Parlamentului într-o zonă improprie Curții Constituționale”


Interviul dimineții cu directorul Centrului de analiză şi consultanţă politică POLITICON.

Curtea Constituţională a restabilit vineri dreptul cetăţenilor Republicii Moldova de a-şi alege direct preşedintele. Senzaţionala decizie vine după tocmai 15 ani în care preşedintele a fost ales în Parlament. Acum preşedintele Curţii Constituţionale spune că acest model de alegere a şefului statului a fost rezultatul unei fraude constituţionale.

Vom discuta subiectul cu analistul politic Anatol Ţăranu, directorul Centrului de analiză şi consultanţă politică POLITICON.

Europa Liberă: Dle Ţăranu, ne-am permis să numim la începutul acestei emisiuni „senzaţională” decizia de vineri a Curţii Constituţionale pentru că într-adevăr a căzut absolut pe neaşteptate pentru opinia publică cel puțin şi a produs un fel de cutremur această decizie. La fel se pare că această Curte, în actuala componenţă, a reuşit ceea ce nu au reuşit câteva Parlamente până acum şi Curţi Constituţionale în alte componenţe. Ce credeţi Dvs. despre această turnură la 180 de grade?

Anatol Ţăranu: „De fapt, Curtea Constituțională din Republica Moldova în ultimul timp deja ne-a deprins cu decizii de felul acesta, chiar dacă ultima decizie desigur că sclipește în constelația acelor decizii care au fost luate în ultimul timp. E o stea mare, e o stea sclipitoare. Desigur că această decizie are efecte vădite de tehnologie politică și mai puțin are efecte de jurisprudență. Opinia publică cu adevărat este scandalizată, fiindcă situația politică s-a schimbat radical datorită unii decizii a Curții care mai degrabă substituie o decizie a Parlamentului și intră într-o zonă care este improprie Curții Constituționale.

Dar evenimentul s-a produs și trebuie să reieșim anume din această realitate, din această real politic din păcate. Repet, opinia publică are senzația palpabilă că Curtea Constituțională s-a prefăcut într-un jucător politic și credibilitatea Curții este pusă sub un mare semn de întrebare.”

Europa Liberă: Dacă ne uităm un pic în urmă, vedem că sesizarea la Curtea Constituţională în urma căreia s-a dat această decizie, a fost depusă de un grup parlamentar al unui partid care a adunat în anul 2008, dacă ne amintim bine vreo 200 de mii de semnături pentru organizarea unui referendum în această chestiune. Să nu fi cunoscut atunci acest partid că există o cale mult mai uşoară pentru schimbarea procedurii de alegere a şefului statului că e un efort considerabil cel de a aduna semnături în favoarea unui referendum?

Anatol Ţăranu: „E greu să acuzi un partid, un actor politic că el parcurge această cale în speranța de a acumula capital politic. E o acțiune absolut firească.”

Europa Liberă: Deci, credeți că PLDM a făcut asta în ideea de a acumula capital politic?

Anatol Ţăranu: „Inclusiv. E greu să-ți închipui că vreun actor politic face ceva fără ca să se gândească la capitalul politic pe care urmează să îl acumuleze. Din acest punct de vedere, ceea ce au făcut PLDM și atunci și acum se înscrie perfect în ceea ce așteptăm noi de la un actor politic. Altceva este că așteptările, speranțele pe care le legăm de activitatea Curții Constituționale - o instituție fundamentală a statului de drept care prin definiție trebuie să se găsească deasupra actului politic, să nu intervină în ceea ce se numește luptă politică, să fie maximal nepărtinitoare, chiar dacă într-un fel activitatea Curții Constituționale comportă și anumite nuanțe politice.

Până la urmă esența deciziilor Curții Constituționale țin în exclusivitate de jurisprudență și nu de politică. Din păcate în Republica Moldova cam se observă o dezechilibrare a activității Curții, anume spre factorul politic și în detrimentul jurisprudenței.”

Europa Liberă: „Fraudă constituțională” a numit președintele Curții Constituționale vineri seara într-o emisiune ceea ce s-a produs în anul 2000. Haideți să le reamintim ascultătorilor noștri ce grup parlamentar, ce deputați au admis în anul 2000 ceea ce numește Alexandru Tănase „fraudă constituțională”?

Anatol Ţăranu: „Se poate să le aducem aminte radio ascultărilor și esența acestei „fraude constituționale”. Este vorba despre un anumit text de amendare a Constituției pe care l-a vizat Curtea Constituțională și care întors în Parlament pentru a fi votat a fost modificat de către parlamentari. Iar pe atunci această modificare sau mai bine zis această inițiativă de schimbare a Constituției a aparținut celor două mari partide politice și este vorba despre Partidul Comuniștilor și despre Partidul Democrat care, de fapt, au făcut ceea ce au făcut - au amendat Constituția, dar au participat și PPCD lui Iurie Roșca ș.a.m.d..

Dar, repet iarăși, aici nu poți să aduci acuzații politicienilor, ei fac ceea ce socot de cuviință din punct de vedere a interesului politic pe care îl urmăresc. Curtea Constituțională este obligată să se distanțeze categoric de interesul politic de moment și să se conducă în exclusivitate de ceea ce se numește textul constituțional și interpretarea acestui text.”

Europa Liberă: E limpede reproșul Dvs., de bază este că nu au făcut asta. Din multitudinea de reacții am să vă rog să comentați una: Mark Tkaciuk, fostul ideolog PCRM care numeşte „absurdă” decizia de vineri a Curții Constituționale spune că ar fi rezultatul unei căderi la pace” într-o opoziţie şi Vlad Plahotniuc, are în vedere liderii care au stat în fața protestelor toate aceste luni. Și spune el că liderul neformal al democraților va ceda un pic, va ceda opoziției funcția de președinte în schimb își păstrează actuala componenţă a Parlamentului în proporție de 80 la sută controlată de domnia sa. Ce credeţi Dvs. despre această opinie?

Anatol Ţăranu: „În primul rând această opinie îi aparține nu doar dlui Tkaciuk, chiar dacă a fost exprimată într-un fel, inclusiv de el. Este absolut evident că această decizie a Curții Constituționale care ne întoarce în situația din anul 2001 care, într-un fel, cu adevărat mărginește cu ceea ce se numește absurditate, această decizie, de fapt, schimbă termenii ecuației politice din Republica Moldova și îi schimbă într-un mod radical. Dacă până acuma partidele, principalii actori politici își construiau poziția politică, activitatea politică reieșind din anumite realități, acuma, când aceste realități s-au schimbat radical, ei sunt nevoiți din mers să schimbe politicile și să aplice tactici noi categoric diferite de acele care erau în vigoare până nu de mult, până la decizia Curții. Iar aici există bănuieli rezonabile că decizia Curții a fost luată în concordanță cu anumite interese.

În primul rând, e vorba despre interesul dominant politic din Republica Moldova, acela care se găsește la guvernare și, desigur, că acei care nu se așteptau la o asemenea decizie acum au fost luați prin surprindere. Și ei sunt acum într-o situație defavorabilă, fiindcă sunt nevoiți să caute din mers soluții noi și este puțin probabil că vor găsi cele mai raționale soluții în aceste condiții. Ne aducem aminte, de exemplu, că una din forțele principale de opoziție din Republica Moldova, acuma vorbesc despre Platforma „DA”, pe parcurs de mai multe luni a acumulat semnături pentru a declanșa mecanismul referendumului în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Absolut. Și iată această răsturnare de situaţie face parcă inutil acest efort. De ce cei care au adunat semnăturile pentru referendum au salutat decizia Curții?

Anatol Ţăranu: „De fapt, ei au salutat nu decizia Curții pe fond, pe cât mai degrabă au salutat faptul că în Republica Moldova președintele va fi ales prin vot direct, sunt lucruri diferite totuși.”

Europa Liberă: Dl Țăranu, mai am un subiect care țin neapărat să îl discutăm. Ce rol credeți că va juca în continuare faptul că parcă pe dreapta pro-europeană nu prea există candidați cotați de sondaje cu șanse de a obține victoria într-un scrutin prezidențial. Potrivit sondajelor politicienii moldoveni care se bucură de cea mai mare încredere sunt pro rusul Igor Dodon și pro-europenii Maia Sandu și Andrei Năstase, iar doi dintre liderii politici care de asemenea apar în sondaje liberalul Dorin Chirtoacă și liderul Partidului Nostru Renato Usatîi sunt prea tineri ca să poată candida?

Anatol Ţăranu: „Această decizie a Curții Constituționale a produs efect și pe această dimensiune atunci când a lăsat în vigoare amendamentul privitor la limita de vârstă de 40 de ani de care trebuie să țină cont candidatul care va fi înaintat la postul de președinte a Republicii Moldova asta este una la mână. În al doilea rând, desigur că prin această decizie Curtea Constituțională a oferit un răgaz de timp acelora de la guvernare care se găseau într-o situație destul de complicată. Continuarea protestelor, repetarea protestelor într-o formă violentă erau mai mult decât posibile în condițiile când președintele trebuia să fie ales în Parlament și aceasta defavoriza simțitor situația partidelor de guvernământ.

Acum ei au câștigat timp prin această decizie a Curții Constituționale și au posibilitatea să-și regrupeze forțele și să încerce să găsească o formulă favorabilă lor din punct de vedere a alegerii viitorului președinte prin votul direct al poporului.”

Europa Liberă: Dar cine, de fapt, va lupta pentru funcția de șef de stat în condițiile pe care le descriam mai sus?

Anatol Ţăranu: „Repet: s-au schimbat termenii ecuației și acum au apărut posibilități nebănuite până la moment ca să apară candidaturi noi, nu doar acele care sunt cotate bine în sondaje. Și acest lucru este foarte posibil în apropiatele luni. În deosebi dacă alegerile președintelui vor ține de lunile de toamnă este suficient timp pentru a încerca să promovezi o candidatură favorabilă guvernării dacă dispui aproape în totalitate de factorul administrativ și ai la dispoziție un gigant mediatic situația care atestă ceea ce se numește guvernarea din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Vorbeați despre opinia publică scandalizată, dar există și multe voci care spun că decizia asta este o izbândă a poporului. Această alegere a poporului va modifica calitatea actului guvernării?

Anatol Ţăranu: „E greu de spus. Trebuie să vedem totuși cine va fi promovat în calitatea de președinte a Republicii Moldova. Întrebarea fundamentală este următoarea: instituția prezidențială va rămâne captivă sistemului oligarhic sau în calitate de președinte a Republicii Moldova va fi promovată o persoană care va scoate din captivitate președinția care ar putea să devină punctul nevralgic al procesului de deoligarhizare a Republicii Moldova? Așa se formulează situația creată după această decizie scandaloasă a Curții Constituționale.”

XS
SM
MD
LG