Linkuri accesibilitate

„În ultima jumătate de mileniu nu a existat pe aceste meleaguri o acțiune anticorupție sistematică” (Cristian Tudor Popescu/republica.ro).

Curtea Constituțională a României a decis că trebuie modificat un articol din Codul penal, cel referitor la cine face interceptările telefonice necesare în anchetarea cazurilor de corupție. Se așteaptă motivarea scrisă a Curții: va fi blocată activitatea Direcției Naționale Anticorupție sau nu? De la înființare și până acum, DNA a folosit în anchetă interceptări făcute de Serviciul Român de Informații, întrucât procurorii anticorupție nu au în instituția lor structuri logistice specializate.

Dan Tăpălagă s-a înhămat să explice mai limpede lucrurile într-o analiză publicată pe hotnews.ro. În esență, el consideră că nu se intenționează blocarea activității DNA, dar și că, dacă nu va mai folosi serviciile SRI, dosarele vor trena din nou foarte mult. Fostul șef anticorupție Daniel Morar - actualmente judecător la Curtea Constituțională - arăta încă în 2012, într-o carte de convorbiri realizată chiar de Dan Tăpălagă, cum se face și cum ar fi normal să se facă. DNA anchetează și cere SRI să facă interceptările necesare. Nu e normal, dar e singura soluție. Doar SRI are logistica necesară, și o are încă dinainte de 1989, când se numea Departamentul Securității Statului! Daniel Morar arăta în acea carte-interviu că SRI a lucrat curat, păstrează confidențialitatea operațiunilor, ceea ce n-ar fi deloc sigur în România dacă s-ar apela la serviciile unor structuri civile.

Andreea Pora scrie în 22 despre același lucru și confirmă relativa anormalitate a sistemului. Nu și eficiența lui. În consecință, crede Pora, Curtea Constituțională ar putea impune, spre disperarea penalilor, tocmai legiferarea neechivocă a binomului DNA-SRI.

Un articol de susținere indirectă a actualului mod de lucru al DNA semnează Cristian Tudor Popescu pe site-ul republica. E foarte veche corupția pe aceste meleaguri, de aceea un singur lucru i se pare clar: „în ultima jumătate de mileniu nu a existat pe aceste meleaguri o acțiune anticorupție sistematică, susținută, îndreptată asupra întregului spectru politic-economic-financiar, fără discriminare, așa cum întreprinde acum Justiția română, cu Direcția Națională Anticorupție în prima linie”.

Alegerile din România sunt așteptate de analiști sub premise pesimiste: societatea românească e divizată. Nu altfel stau lucrurile în Republica Moldova, dar și în alte state europene. Astăzi, o analiză semnată de Valentin Naumescu pe contributors.ro constată același fenomen pe pământ american. „O falie tot mai adâncă se deschide între naţiunea americană şi elitele sale politice. (...) Nicicând cursa prezidenţială nu a fost mai sărăcăcioasă în oferte şi lideri atractivi decât acum”. Naumescu se așteaptă la o participare slabă la vot la prezidențialele americane din toamnă. Pentru prima dată, candidații care par să se califice pentru finală nu par capabili să obțină consens nici în propriile tabere politice. Consecința care privește România și această parte a continentului: cu un eventual președinte fără mare susținere publică și în Congres, America își va diminua implicarea în ceea ce se numește „ordinea mondială”.

Poate nu întâmplător, Rusia tocmai lansează noi diversiuni. Așa cataloghează Iulian Chifu, în Evenimentul zilei, propunerea Federației de renegociere a tratatului Start 3 cu Statele Unite. Rusia cere dreptul să-și majoreze „capabilitățile” de a distruge asteroizi. Cum se face asta? Cu rachete balistice de același fel cu cele purtătoare de încărcătură nucleară.

XS
SM
MD
LG