La Chișinău, Curtea Constituțională a răspuns unei sesizări din 4 iunie 2015 a Partidului Liberal și a decis că legile adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului nu pot fi reexaminate în Parlament. Se evită astfel abuzurile? Vor fi mai puține legi adoptate in „regim de urgență”?
Înalta Curte a precizat azi că președintele își poate exprima poziția doar în cazul legilor aprobate de Parlament. Atunci când legea este adoptată prin asumarea de răspundere a guvernului, ceea ce înseamnă că nu a fost dezbătută în legislativ, șeful statului poate doar sesiza Curtea, dacă consideră prevederea neconstituțională.
Răspunzând adresării deputaților liberali, judecătorii Curții au hotărât, de asemenea, că guvernul își poate angaja răspunderea asupra mai mult proiecte de legi în același timp, cu condiția că există necesitatea unei adoptări urgente.
Expertul constituțional Nicolae Osmochescu spune că procedura de asumare a răspunderii poate fi un pericol pentru executiv, întrucât în termen de trei zile în Parlament poate fi promovată inițiativa unui vot de neîncredere împotriva guvernului, moțiunea de cenzură fiind o posibilitate de taxare a executivului, dacă deputații consideră că s-a abuzat de oportunitatea de asumare a răspunderii:
„Dacă nu-i coordonată problema, nu-i bine gândită, nu-i bine analizată, și guvernul își asumă, se angajează în această răspundere, știți ce urmează după asta, moțiunea de cenzură și la revedere. La noi întotdeauna a fost asta sau al limita de moțiune de cenzură sau la limita de expirare a mandatului guvernului. Și întotdeauna se petrece la linia de limită între perioada de vacanță a parlamentului.”
Nicolae Osmochescu susține că în cazul legilor probate fără a fi dezbătute în Parlament este mai mare riscul ca acestea să favorizeze anumite interese, nu neapărat pe cele ale simplilor cetățeni.
Prima dată când s-a făcut uz de articolul din Constituție care permite guvernului să-și asume răspunderea pentru anumite proiecte de legi a fost în anul 2010, inițiativa aparținând premierului de atunci, Vlad Filat. A urmat angajarea de răspunde a guvernului Iurie Lencă, în cazul a 11 proiecte ce vizau reforma în justiție precum și situația din sectorul financiar-bancar.
La aceeași posibilitate a recurs și fostul premier Chiril Gaburici, în luna aprilie a anului trecut, când și-a asumat răspunderea pentru pachetul de legi bugetare, pe fundalul unor critici dure din partea socialiștilor și liberalilor.
Politologul Igor Volnițchi crede că sesizarea liberalilor, care a venit la scurt timp după angajarea de răspundere a guvernului Gaburici s-a referit anume la acea situație, ei fiind nemulțumiți de modul în care a intrat în vigoare bugetul de stat pentru anul trecut.
Așa cum remarcă Igor Volnițchi, hotărârea de azi a Curții vine în momentul în care actualul guvernul este în întârziere cu adoptarea bugetului de stat și a politicii bugetar-fiscale pentru 2016:
„Să nu uităm că Republica Moldova, exact ca și acum un an, a intrat în anul 2016 fără o politică bugetar-fiscală și fără o lege a bugetului de stat. Este prea târziu ca ea să mai treacă prin toate procedurile prevăzute de parlament, cu atât mai mult că parlamentul este deja în alt exercițiu foarte important, cel care ține de alegerea președintelui țării. În această situație putem presupune că, având și această decizie a Curții Constituționale, în scurt timp vom avea o nouă angajare de răspundere și, de asemenea, va fi vizat bugetul și politica bugetar fiscală.”
Politologul pune la îndoială faptul că guvernul condus de Pavel Filip și actuala majoritate parlamentară își poate permite să inițieze discuții aprinse pe marginea legilor bugetare. Premierul a anunțat recent că proiectul politicii bugetar-fiscale ar putea fi prezentat săptămâna viitoare, în cadrul ședinței de guvern, urmând ca după aprobarea acestuia, să fie discutată și legea bugetului pentru anul 2016.
