Linkuri accesibilitate

BNM văzută de Sergiu Cioclea: legitimitate și continuitate, responsabililitate, reforme


Sergiu Cioclea alături de guvernatorul demisionar al BNM, Dorin Drăguțanu, la forumul economic UE-Moldova, martie 2011

Sergiu Cioclea alături de guvernatorul demisionar al BNM, Dorin Drăguțanu, la forumul economic UE-Moldova, martie 2011

Candidatura viitorului guvernator al BNM va fi supusă joi aprobării Parlamentului.

Sergiu Cioclea este candidatul la funcția de guvernator al Băncii Naționale, ales de Comisia special a Parlamentului care a examinat dosarele celor nouă pretendenţi. Potrivit speakerului Andrian Candu, candidatul va fi prezentat joi în Parlament, unde trebuie să obţină cel puţin 51 de voturi. De ce este crucială această alegere, în contextual actual al R.Moldova?

Viitorul guvernator, spun observatorii, va moşteni un domeniu ajuns într-o criză fără precedent: trei bănci de top prăbuşite după un furt de un miliard de dolari admis, spun mulţi, nu fără complicitatea puterii, altele trei din cele mari rămase aflate sub supravegherea specială a BNM, deci suspectate de a le călca pe urme primelor trei, rezervele valutare diminuate şi ele cu aproape un miliard de dolari, o inflaţie de aproape trei ori mai mare decât cea ţintită (13,5% faţă de ţinta de 5%), o rata la care se creditează economia mai mare ca niciodată, de aproape 20%, şi bănuieli rezonabile că sistemul a „spălat” câteva zeci de miliarde de dolari ale mafiei ruseşti.

Pe acest fond, întrebarea care s-a pus cu adevărat era cine va accepta să încerce să gestioneze acest „dezastru”.

Surprinzător, au acceptat tocmai nouă, iar alegerea comisiei de concurs a căzut pe Sergiu Cioclea, un moldovean plecat acum două decenii de-acasă, cu o lungă carieră în una din băncile de top franceze.

Sergiu Gaibu

Sergiu Gaibu

Economistul de la IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu, unul din reprezentanţii societăţii civile invitat de speakerul Andrian Candu să efectueze selecţia, a explicat pentru Europa Liberă ce va avea de făcut Sergiu Cioclea în primul rând, dacă va deveni guvernator:

„Targhetul de bază e să fortifice încrederea în sectorul bancar prin o serie de măsuri. De asemenea este o muncă enormă care trebuie depusă privind revizuirea sistemului de supraveghere a sectorului bancar. Şi aici nu trebuie de sărit calul, pentru că dacă transformăm BNM într-un poliţai, care stă cu bâta de-asupra băncilor comerciale, de asemenea nu va fi un factor pozitiv, în primul rând pentru că investitorii nu vor veni în Republica Moldova. La noi şi aşa o serie de coeficienţi prudenţiali sunt mult mai duri ca în Europa. Este nevoie mai degrabă de o modificare la nivel calitativ decât de înăsprirea anumitor măsuri. Al treilea aspect ţine de rezervele valutare, care sunt relativ reduse, respectiv, marja de manevră pentru a gestiona cu piaţa valutară este limitată şi aici va trebui să fie suficient de ingenios ca să reuşească să menţină stabilitatea cursului valutar. Şi în acelaşi timp să balanseze costurile resurselor valutare, care sunt distrugătoare pentru economie, ceea ce este acum mai important decât lupta cu inflaţia.”

FMI, al cărui ajutor este crucial acum pentru guvernul moldovean confruntat cu un deficit acut de finanţe, a criticat, urmare a unei misiuni de documentare la Chişinău, „guvernarea slabă din sectorul bancar” al Republicii Moldova, spunând că are „costuri economice grele” iar corectarea situației este „crucială” pentru prosperitatea economică a Moldovei”. Este, de fapt, o foaie de parcurs pentru autorităţi, inclusiv pentru noul guvernator BNM, au apreciat experţii independenţi concluziile emise de instituţia financiară.

Iată, însă, cum şi-a formulat obiectivele însuşi Sergiu Cioclea, într-o apariţie în faţa jurnaliştilor, astăzi, când comisia nu luase încă decizia:

„O continuitate responsabilă a politiciii monetare. Nimeni nu are nevoie de surprize şi mişcări bruşte. Banca trebuie să aibă legitimitate şi continuitate: să continue ce s-a făcut, înţelegând pe parcurs ce nu a mers, ce trebuie să îmbunătăţească. Doi: responsabilitate. Şi trei: reforme. Ceva nu a mers şi ştim foarte bine că au fost probleme în exercitarea funcţiei de supraveghere. Trebuie acest cadru normativ de supraveghere bancară de optimizat. Al doilea mare dosar e cel al transparenţei acţionariatului. Noi toţi vrem ca băncile noastre să fie solide. Presupun că până şi toţi tâlharii, dacă sunt în această ţară vreo doi, ar fi vrut ca banii lor să stea într-o bancă stabilă. Există o convergenţă de interese aici.”

L-am întrebat, însă, pe Sergiu Gaibu, de ce alegerea unui guvernator a fost pomenită ca una din primele condiţii ale FMI pentru negocieriea unui acord de finanţare cu guvernul de la Chişinău:

„BNM e unul din cei mai importanţi regulatori dintr-o economie. Deoarece are în sarcină gestionarea valutei naţionale, iar în cazul în care această gestionare este făcută prost, are de suferit până şi suveranitatea unui stat. Pentru că devine dependent din perspectivă economică de alte ţări. Iată şi acum republica Moldova este în poziţia în care caută finanţări din exterior, deci trebuie să facă concesiuni pe anumite subiecte şi să-şi alinieze agenda sa la agendele celor care acceptă să o finanţeze. Nu este neapărat un lucru rău, dar pentru suveranitate este un minus. În cazul nostru e chiar un lucru bun, pentru că ceea ce impun donatorii duc la reforme şi prevenirea situaţiilor ca cea de la finele lui 2014.

Doi, din punct de vedere de politică internă, practic de politica monetară a BNM depinde dacă economia este stimulate pentru creştere economică sau nu, adică dacă resursele financiare sunt accesibile pentru economia reală sau nu. Una din puţinele perioade de aur pe care am avut-o în Republica Moldova a fost în 2012-2013, când ratele dobânzilor erau minime şi atunci s-a înregistrat şi anumite creşteri economice. Odată cu politica restrictive aplicată ulterior furtului, economia intră în colaps, cu toate consecinţele acestei contractări: întârzieri la salarii, businessul nu iniţiază proiecte noi investiţionale, locuri noi de lucru nu sunt create, creşte şomajul, pesimismul general creşte, lumea începe un nou val de plecări din ţară. Sunt consecinţe şi ale politiclor BNM. Respectiv, poziţia de guvernator este o poziţie cheie, el trebuie să înţeleagă foarte bine cum funcţionează macroeconomia unei naţiuni, interacţiunile care există în cadrul acestei economii, care sunt pârghiile cu care poţi influenţa, cu cât mai puţine pagube, piaţa financiar-bancară.”

După comisia de concurs, acum ar urma ca şi parlamentul să-şi facă alegerea. O altă întrebare deschisă, cea despre câtă liberate îi va lăsa politicul celui pe care îl va avansa în fruntea băncii centrale, va obţine răspuns, spun observatorii, atunci când vor deveni cunoscute numele adjuncţilor, o chestiune în care guvernatorul ar trebui să aibă ultimul cuvânt de spus.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG