Linkuri accesibilitate

Scoaterea în afara legii a NPD în Germania, promovarea unor personaje radicale de dreapta în ţări răsăritene: Ungaria, România, Croaţia.

Tribunalul Constituţional din Germania dezbate scoaterea în afara legii a Partidului Naţional-Democrat (Nationaldemokratische Partei Deutschlands – NPD), o organizaţie extremistă de dreapta, înfiinţată în anul 1964. În urmă cu 13 ani, a eşuat interdicţia din cauza unor greşeli procedurale. Solicitarea de ilegalizare a activităţii partidului a fost înaintată justiţiei din partea Bundesrat-ului, camera superioară a parlamentului federal.

Referitor la noua încercare de a interzice acest partid, considerat anti-constituţional, părerile sînt contradictorii. Fostul vicepreşedinte al Bundestag-ului (camera inferioară a parlamentului), un ex-opozant est-german, Wolfgang Thierse s-a pronunţat pentru o interdicţie. Scoaterea în afara legii, a argumentat el într-un interviu radio (difuzat de Deutschlandfunk - DLF), ar fi un semnal îndreptat împotriva extremismului de dreapta, în general.

Poster electoral și xenofob al NPD la Berlin

Poster electoral și xenofob al NPD la Berlin

Pe de altă parte, a continuat Thierse, „dacă partidul nu va fi interzis asta ar echivala cu un triumf pentru întreaga scenă extremistă de dreapta din Germania. S-ar crea impresia publică, că în Germania rasismul, antisemitismul şi ostilitatea contra democraţiei ar fi legale”.

Fostul ministru liberal de interne, Gerhart Baum, s-a pronunţat contra ilegalizării partidului. Deşi manifestările publice ale NPD-ului sînt detestabile, a declarat el postului de radio bavarez (Bayern 2), ele totuşi sînt protejate de dreptul la libera exprimare. E cu totul altceva, a continuat el, dacă NPD-ul ar acţionea în direcţia destabilizării democraţiei. Acest lucru, însă, nu se poate constata.

Şi cercetătorul fenomenului extremist, Dierk Borstel, s-a pronunţat critic faţă de acţiunea juridică. El a susţinut într-un interviu (tot pentru Deutschlandfunk) că suprimarea partidului – pe care-l consideră anti-constituţional - nu va întrerupe automat modul de a gîndi al unor oameni. O interdicţie, a opinat el, s-ar putea dovedi, în ultimă instanţă, mai periculoasă doeoarece extremiştii îşi vor căuta alte forme organizatorice de manifestare.

Ca măsură anticipativă de protecţie, unii activişti ai NPD-ului s-au alăturat deja unui alt partid extremist german, care-şi spune „Der 3. Weg” (Calea a 3-a).

Această tactică nu este o noutate şi se practică şi-n alte ţări, inclusiv în România. După ce în 2015, a fost suspendat Partidul neo-legionar Totul pentru Ţară (fost: Partidul pentru Patrie), activiştii lui şi-au creat umbrele de protecţie, prin înfiinţarea unor fundaţii sau asociaţii care, la prima vedere, par ideologic inofensive.

Noua Dreaptă se solidarizează cu NPD, 2014

Noua Dreaptă se solidarizează cu NPD, 2014

După 1990, NPD-ul a întreţinut legături cu numeroase organizaţii radicale de dreapta din Europa răsăriteană. Aşa şi cu organizaţia Noua Dreaptă (devenită între timp partid) din România. Noua Dreapta, de altfel, a organizat, în primăvara anului 2014 la Bucureşti, o demonstraţie de solidarizare cu NPD-ul, susţinînd că ar fi supus prigoanei de către autorităţile germane.

Alunecarea spre extremism în mai multe ţări răsăritene a fost semnalată cu îngrijorare crescîndă de către organizaţii şi partide democratice europene. În ultima vreme se vorbeşte tot mai mult despre deraierile spre dreapta ale guvernelor de la Varşovia sau Budapesta. Tentativa de înălţare a unui bust al antisemitului extremist maghiar György Donath, la sfîrşitul lunii trecute la Budapesta, a fost percepută ca o nouă încercare de reabilitare a unor figuri istorice compromise.

În cercurile de dreapta din Ungaria, György Donáth (1904–1947), un antisemit virulent şi politician activ din perioada lui Ferenc Szalási (pandantul lui Horia Sima din Ungaria), este socotit drept o victimă a justiţiei comuniste care l-a condamnat la moarte în cursul unui proces spectacol.

Într-un editorial, publicat de comentatorul controversat, Zsolt Bayer, în cotidianul conservator, „Magyar Hírlap”, acesta susţinea ideea (vehiculată, de curînd, şi în România, în legătură cu retragerea cetăţeniei de onoare acordată lui Vintilă Horia de localitatea Segarcea – a se vedea aici comunicatul consiliului local şi cîteva extrase din scrierile lui Horia) că istoria secolului 20 nu trebuie privită din perspectiva persecutării evreilor. În articolul său, Bayer aminteşte numele unor scriitori din Ungaria care aveau opinii antisemite, dar, care, cum spune el, au contribuit prin operele lor la progresul cultural al ţării. Îşi încheie editorialul cu teza provocatoare potrivit căreia anumite persoane sînt etichetate drept antisemiţi numai pentru că „au rostit un adevăr despre evreime”.

Discuţii şi controverse similare ca şi cele din Ungaria sau România, legate de György Donáth, respectiv Vintilă Horia, au avut loc şi în Croaţia. Aici au fost criticate afirmaţiile noului ministru al culturii, Zlatko Hasanbegović, care s-a pronunţat în favoarea atribuirii numelui lui Hussein Djozo unei şcoli din Bosnia-Herţegovina. Djozo a fost membru al divizionului „Handschar”, din Waffen-SS, compus din voluntari croaţi şi bosniaci. Potrivit ziarului „die tageszeitung”, într-o emisiune televizată, Hasanbegović a calificat anti-fascismul drept un „moft”. Totodată, a semnat cîteva articole în care s-a pronunţat pozitiv privitor la activitatea organizaţiei ustaşilor, precum s-au numit extremiştii de dreapta din Croaţia sub conducerea lui Ante Pavelić.

XS
SM
MD
LG