Linkuri accesibilitate

Regresul în domeniul drepturilor minorităților trece neobservat pentru majoritari, însă pe dedesubt se țes tot mai multe împotriva lor.

„Dacă Statele Unite vor să aibă influență în regiune trebuie să-și asume și problemele etnice”, a spus senatorul Marko Bela la ședința Consiliului Reprezentanților Unionali ai UDMR, adăugând că „problema etnică a creat tragedia din Ucraina”

UDMR, Uniunea Democrată a Magharilor din România este singura formațiune etnică aflată în Parlamentul de la București: este înscrisă ca organizație neguvernamentală, dar are comportament de partid. Până în 2012, formațiunea maghiară a reușit să funcționeze ca „partid balama”, fiind parte la majoritatea guvernărilor începând cu 1996. Acest lucru a avut un rol important în pacea socială, însă, le-a adus, comunităților maghiare prea puține avantaje.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor a explicat la întâlnirea liderilor unionali reculul în care se află drepturile minorității maghiare, pornind de la decizii ale unor instanțe care limitează folosirea limbii maghiare și restrâng bilingvismul.

Este vorba, în general, despre reclamații pe care le fac prefecții, care de cele mai multe ori sunt români și care sunt soluționate în defavoarea minoritarilor. La fel și în cazul însemnelor folosite de maghiari.

Un exemplu recent este decizia Curții de Apel Târgu Mureș dată luna trecută prin care a respins înscrierea unei organizații de promovare a turismului Ținutului Secuiesc, doar fiindcă acea organizație avea acest scop și fiindcă sintagma Ținutul Secuiesc apărea și în titulatura ei.

De când liderii maghiari cer autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, această denumire a devenit de nerostit, deși regiunea se află în mijlocul României (cuprinde județele Harghita, Covasna, Mureș).

De ambele, părți naționalismul se revigorează când vine vorba despre Ținutul Secuiesc. De pildă, Agenția pentru protecția consumatorilor a amendat recent un taximetrist fiindcă pe mașina lui era lipit un autocolant cu prescurtatea SIC, care vine de la cuvântul latin „siculitas”, adică secuime, preluat din latina medievală și folosit sub formă de cod „.sic” pe Internet. Nici zacusca apărută sub titulatura „gustul secuiesc” nu a scăpat de agenții vigilenți de la Agenția pentru protecția consumatorilor: nu din pricina consistenței produsului, ci fiindcă eticheta menționează cuvântul „secuiesc”.

Regresul în domeniul drepturilor minorităților trece neobservat pentru majoritari, însă pe dedesubt se țes tot mai multe împotriva lor: în Camera Deputaților tocmai a trecut prin adoptare tacită proiectul de lege de interzicere a folosirii limbii materne în Justiție, urmează un alt proiect de interzicere a intonării imnului Ținutului Secuiesc.

În rândul elitei intelectuale maghiare există senzația, după cum îmi mărturisea un oficial maghiar, că dialogul interetnic s-a purtat de dragul aderării României la NATO și la Uniunea Europeană.

Compromisul la care s-a ajuns atunci, prin legi adoptate de Parlament, acum nu se mai aplică. În orașele în care peste 20 la sută din populație este de etnie maghiară ar trebui să existe, conform legii, tăblițe bilingve, iar etnicii maghiari ar trebui să poată vorbi cu reprezentanții administrației publice sau ai justiției în limba maghiară.

De asemenea, în aceste localități statul e obligat să întrețină școli și licee în limba maghiară. Toate aceste drepturi câștigate de maghiari s-au dizolvat în ultimii ani, într-un război nesfârșit între prefecți și reprezentanții comunității.

Fostul lider al UDMR, senatorul Marko Bela, a precizat la ședința liderilor unionali că prioritățile formațiunii rămân cele formulate în urmă cu 26 de ani: păstrarea identității, utilizarea limbii materne, autonomia. Semn că aceste revendicări nu au primit răspunsul dorit sau chiar dacă există legi pentru o parte dintre cerințe, legile nu se aplică. Dintre toate, autonomia e subiectul cel mai sensibil, iar liderii români au răspuns NU, fără să accepte niciun fel de negocieri.

Maghiarii par să fi obosit să se lupte pentru aceste priorități și potrivit unui sondaj de opinie discutat la întâlnirea reprezentanților UDMR, 50.000 de familii din 36 de orașe au fost întrebate care sunt problemele majore de care ar trebui să se ocupe UDMR. Majoritatea s-au referit la chestiunile economice și la un sistem de sănătate mai bun. La fel ca românii, maghiarii vor mai multe locuri de muncă, salarii mai bune, dezvoltare economică. În plus ei așteaptă de la liderii UDMR protejarea drepturilor lor.

XS
SM
MD
LG