Linkuri accesibilitate

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare experimentează un nou model de dezvoltarea locală în R. Moldova


Cum pot ajuta cei plecați din satele lor locailitățile în care s-au născut.

Primarii a 25 de localități urbane și rurale de pe întreg teritoriul țării vor încerca să implice băștinașii plecați din sat în dezvoltarea localității. Aceștia contează nu doar pe sprijinul financiar în realizarea unor proiecte, importantă fiind participarea și mobilizarea în susținerea unor proiecte cu impact, spun primarii. Fără a avea formalizată vreo platformă de dialog, mulți edili au reușit să atragă deja asemenea investiții în localitate. Relatează Tamara Grejdeanu:

La Cărpineni, bunăoară, cei plecați din localitate au sprijinit financiar construcția a 110 km de apeduct, alimentarea cu apă potabilă fiind una din problemele stringente ale comunității. Pentru a convinge donatorii străini să acopere o parte din cheltuieli era obligatorie și contribuția fiecărui sătean, doar că suma era prea mare că să poată plăti toți. În acel moment au intervenit băștinașii plecați, care au lăsat acasă părinți, copii, rude apropiate și datorită lor proiectul a fost dus la bun sfârșit. Primarul de aici, Ion Cărpineanu crede că implicarea migranților în dezvoltarea comunității este posibilă, doar dacă administrația locală va identifica problemele, rezolvarea cărora este așteptată de cât mai mulți cetățeni:

„Voi începe cu constituirea asociațiilor migranților pe diferite țări, Italia, Grecia, fiindcă acolo avem cumva concentrați mai mulți cetățeni din Cărpineni și o să încercăm să facem un sondaj ca să aflăm care este problema principală pe care ei o percep și este un impediment ca ei să se întoarcă în localitate. Dacă primăria o să selecteze o problemă care nu se regăsește în lista de priorități a migranților, eu vă asigur că nu o să fie posibil de acumulat bani de la migranții noștri.”

Așa precum în familie, cei de-acasă se consultă cu cei plecați, după această formulă, doar că mai extinsă ar putea funcționa și dialogul între primărie și consătenii din afara țării sau pur și simplu stabiliți în altă parte a Moldovei, este de părere primarul satului Slobozia Mare, Valentina Carastan. Ea spune că, fără a le cere, băștinași stabiliți peste hotare s-au oferit să cumpere mobilier la școală, de exemplu, sau să premieze copiii care obțin rezultate bune la învățătură. În opinia ei, autoritățile locale ar trebui să-și schimbe viziunea și să nu-i excludă din comunitate pe cei plecați:

„Să-i întrebăm, acolo de unde sunt ei, cum se văd lucrurile la noi în localitate și ce cred ei că ar fi bine să facem prioritar, să-i facem importanți, să-i facem colegi cu noi ca împreună să dezvoltăm localitatea pentru că revin, la Slobozia Mare nu sunt duși de tot, revin acasă și le place când lucrurile se dezvoltă în satul lor. Se făcuse o ruptură între noi și ei, parcă nu mai erau ai noștri.”

Coordonatorul proiectului „Migrație și Dezvoltare Locală”, Ghenadie Ivașcenco, crede că identificând băștinașii plecați, autoritățile locale pot miza inclusiv pe relațiile, competența și priceperea lor:

„Sunt băștinași care au relații foarte bune și pe care le pot pune în slujba primăriilor. Sunt băștinași care au anumite cunoștințe care le pot pune în slujba primăriilor. Este o extindere a abordării fiindcă nu există practic localitate în Moldova unde cel puțin un sfert din populație, cea mai activă, nu este plecată, ori până acum noi îi consideram pierduți. Ori noi gândim că dacă tot vorbim că unii din cei mai deștepți, activi au plecat și într-o manieră în care se schimbă optica implicării lor, acești oameni pot contribui cu ceva.”

Cu toate că scopul de bază al proiectului nu este reîntoarcerea migranților edilii spun că dezvoltarea satelor poate duce în perspectivă la revenirea unora din cei plecați sau cel puțin îi poate determina pe cei care stau cu valiza pregătită să mai rămână, crede primarul de Selemet, Tatiana Badana, președintă a Congresului Autorităților Locale din Moldova:

„Atât timp cât noi la nivel de țară nu vom avea programe de dezvoltare economică atât a țării în ansamblu cât și a localităților noastre, s-avem creată o platformă bună ca cei care pleacă peste hotare să se reîntoarcă cu remitențele lor, să contribuie la dezvoltarea locală. Dacă va fi această platformă sigur că noi avem de câștigat, dar în momentul în care noi nu le oferim o bază legislativă, care ar oferi mai multe posibilități, ei nu se vor reîntoarce.”

Până în 2017, în toate cele 25 de localități din proiect ar urma să apară asociații de băștinași care să intermedieze dialogul dintre autoritățile locale și cei care au plecat din sat. Prima asociație a fost formată la Selemet, iar în timp de două săptămâni s-au colectat în jur de 40.000 de lei în cadrul unui proiect de reconstrucție a gardului care împrejmuiește cimitirul vechi din sat.

XS
SM
MD
LG