Linkuri accesibilitate

Vadim Pistrinciuc: „Acum în Moldova avem problema independenţei instituţiilor care ar trebui să investigheze corupţia”


Vadim Pistrinciuc

Vadim Pistrinciuc

Un interviu cu vicepreședintele PLDM.

80% din puterea politică de la Chișinău este concentrată în mâinile unui singur om”, declară Europei Libere deputatul Vadim Pistrinciuc, Vicepreședintele PLDM.

Europa Liberă: V-a surprins sau nu demisia procurorului general Corneliu Gurin, care a menţionat că în prezent Republica Moldova s-a ales cu una dintre cele mai moderne legi din Uniunea Europeană cu privire la Procuratură? Și tot el a mai spus că noua lege a Procuraturii trebuie implementată de un nou procuror general.

Vadim Pistrinciuc: „Poate m-a surprins că e azi şi nu ieri, și nu alaltăieri. Dar dumnealui de fapt a declarat acest lucru mult timp înainte. Deci, nu este o surpriză foarte mare.”

Europa Liberă: Va fi mai greu de ales viitorul procuror general în Parlament?

Vadim Pistrinciuc: „După noua lege, procurorul general este ales deja de către Consiliul procurorilor, este o procedură mult mai complicată. Parlamentul într-un fel doar autentifică nişte alegeri care există. Dar eu sunt sceptic în legătură cu implementarea acestei legi, chiar dacă noi am votat pentru ea, am participat la elaborarea ei. Legea este foarte bună, însă cui o dăm noi? Ar fi fost corect şi sigur că reforma va fi una bună, dacă înainte de implementarea legii, pe interiorul Procuraturii, se făcea curăţenie, se mergea pe o lustraţie. Fiindcă sunt foarte multe cazuri chiar de implicaţii ale procurorilor inclusiv în dosare de scandal, inclusiv în dosare politice, „7 aprilie”, de corupţie foarte mare. Şi observăm pe aceste cazuri că mare lucru nu se întâmplă. A fost un caz excepţional când un procuror activ al municipiului Chişinău, al capitalei...”

Europa Liberă: …Ivan Diacov.

Vadim Pistrinciuc

Vadim Pistrinciuc

Vadim Pistrinciuc: „...a ieşit cu informaţii cu precizii foarte mari, a numit nume de procurori, şefi de secţii, procurori de sector implicaţi în scheme de trafic de droguri, în scandaluri de corupţie, a dezvăluit foarte multe legături, conflicte de interese pe interior. Eu cred că, dacă acest lucru se întâmpla în orice altă ţară care se respectă şi care spune că într-adevăr îşi creează un stat de drept, a doua zi ar fi fost o şedinţă de urgenţă, a treia zi noi am fi ştiut, ni s-ar fi comunicat că se investighează. Măcar cazurile acestea să fie investigate. Din păcate, vedem că toate aceste lucruri rămân la fel.

La ultimele audieri publice procurorul general, când a prezentat raportul de activitate pentru 2014, s-au adus cifre despre câteva zeci de procurori asupra cărora s-au făcut nişte proceduri disciplinare. Însă aceste proceduri disciplinare sau s-au intentat nişte dosare penale, când te uiţi la substanţa lor sunt cazuri cu nişte procurori din centre raionale, cazuri de corupţie minoră şi acelea probate, mai puţin probate, dar nicidecum nişte intervenţii care să descătuşeze Procuratura de aceste persoane.

Şi o ultimă remarcă: de ce e foarte importantă această lustraţie internă în Procuratură? Fiindcă, prin intermediul celor compromişi, prin intermediul celor implicaţi în scheme şi în afaceri ilegale, de fapt şi se influenţează procesul justiţiei. Ei sunt veriga slabă, ei nu pot rezista şi prin ei se fac toate ingerinţele în actul justiţiei.”

Europa Liberă: Urmează un nou examen tot atât de important pentru clasa politică de la Chişinău, pentru guvernare, şi anume alegerea unui nou guvernator la Banca Naţională. Iată că s-au înscris nouă candidaţi care vor să ajungă în fotoliul şefului de la Banca Naţională. Ce părere aveţi?

Vadim Pistrinciuc: „Până la acest moment, exerciţiul pare a fi unul bun, fiindcă sunt candidaţi foarte puternici. Am mai vorbit cu colegii, cu oamenii din sistem care spun că sunt într-adevăr nişte profesionişti desăvârşiți, au studii foarte bune. Şi vreau să văd pe cine va selecta preşedintele Parlamentului, fiindcă, chiar dacă este acolo o comisie de selecţie, să nu ne îmbătăm cu apă rece, până la urmă, preşedintele Parlamentului propune Parlamentului candidatura. Şi atunci noi vom vedea dacă a fost un exerciţiu doar de dragul exerciţiului participativ sau într-adevăr se va alege cel mai bun. Vom vedea cred că în acest moment. Însă exerciţiul acesta a arătat două lucruri. Unul, că se poate. Doi, că nu mai avem noi aşa mare deficit de cadre cum se spune.

În noiembrie, când am propus Partidului Democrat, celui care deţine astăzi hegemonic toată puterea în ţară, noi le-am propus să mergem pe ideea unui prim-ministru aproape tehnocrat, miniştrii să fie delegaţi de către partide, dar un prim-ministru de genul celor care s-au înscris în acest concurs. Şi sunt astfel de oameni foarte pregătiţi şi care ar fi trebuit să dea un respiro partidelor politice să se spele de cele rele şi să intre într-o nouă eră politică. Nu au acceptat acest lucru. Dar exerciţiul acesta denotă ce cetăţeni buni şi pregătiţi avem noi.”

Europa Liberă: Chiar credeţi că va avea independenţa deplină noul guvernator?

Vadim Pistrinciuc: „Independenţa deplină a unui nou guvernator, a unui deputat sau unui ministru ţi-o dă, în primul rând, personalitatea proprie, ce fel de om eşti. Dacă nu-ţi asumi consecinţele, cauţi numai scuze, aşa cum se întâmplă astăzi cu conducerea Băncii Naţionale, fiindcă din 2011 auzim un singur lucru: că nu e o lege, alta, nu avem pârghii, nu avem instrumente. Şi vedeţi ce se întâmplă în sistemul bancar, este un lucru foarte-foarte grav. Chiar şi după lichidarea celor trei bănci, avem alte bănci sub monitorizarea BNM. Aţi văzut ieri raportul Expert-Grup despre transparenţa băncilor şi faptul că cele mai netransparente bănci de fapt gestionează cei mai mulţi bani publici. Sunt foarte-foarte multe întrebări în acest domeniu. Încă o dată, independenţa adevărată ţi-o dă nu numai legea, dar şi personalitatea.”

Europa Liberă: Opinia publică aşteaptă să fie întors miliardul de dolari dispărut. Deputaţii au aşteptări mai mari de la noul guvernator? Şi pe cât de mult se depolitizează această funcţie?

Vadim Pistrinciuc: „Noi aşteptăm, în primul rând, să fie un guvernator care să acţioneze independent de orice influenţe de grup sau politice şi doar în interesul public, în interesul sistemului bancar, fiindcă sistemul bancar este pilonul unui stat.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă noul guvernator, doi-trei paşi?

Vadim Pistrinciuc: „Prima, să clarifice lucrurile cu transparenţa în acţionariatul băncilor. Este probabil unica ţară din regiune unde există atâta întuneric în cine este proprietarul băncilor. Să se clarifice, în al doilea rând, cu politica monetar-fiscală, fiindcă există o mare neîncredere pe piaţă, inclusiv. Şi nemijlocit cu regulile de joc pe piaţa bancară. Fiindcă am observat, chiar în ultimele câteva luni, un preşedinte de bancă, care reprezintă un investitor mare francez, vorbeşte despre nişte probleme destul de mari în sistemul bancar, despre faptul că aceste bănci nu prea au acces la anumite concursuri de deservire a populaţiei etc. Noi vrem investiţii, locuri de muncă, dar la noi nici băncile străine nu se simt cât de cât confortabil.”

Europa Liberă: Mai avem acum şi o altă componentă de lege, cea a incompatibilităţii aprobate de guvern, pachetul integrităţii. Se va întâmpla ceva surprinzător acum, odată cu aprobarea de către legiuitori a acestui pachet?

Vadim Pistrinciuc: „Se creează o supra instituţie sub umbrela CNI, cu Centrul de Integritate în interior, care va avea dreptul să facă foarte multe lucruri, chiar şi deputaţilor. Eu înţeleg că imaginea deputaţilor în societate nu e cea mai bună, mai că să nu pună agenţi pe urma ta să vadă câţi bani cheltui. Nu contează, eu nu am ce ascunde, oricine e binevenit la mine acasă să vină să vadă cum trăiesc. Fiindcă oamenii care deja au averi ilicite se văd şi aşa. Veniţi la parcarea Parlamentului, staţi un pic şi vă uitaţi care şi cu ce maşină vine sau cu ce maşină pleacă şi îi ştiţi. Sunt oameni care, de exemplu, nu au avut în viaţa lor o afacere, au avut doar funcţii publice şi au averi de milioane. Ei cumva şi le justifică, eu nu sunt jurist. Dar uitaţi-vă ce se întâmplă acum, această instituţie va fi o super-instituţie.

Noi acum în Moldova avem problema independenţei instituţiilor care ar trebui să investigheze corupţia, să analizeze integritatea, averile ilicite etc. Şi, în loc noi să rupem cumva cercul acesta de încredere, iarăşi Partidul Democrat merge pe aceeaşi idee de extindere a influenţei, monopolizarea puterii, inclusiv prin aceste instituţii. Vă dau un exemplu: din acest Centru de Integritate trebuie facă parte şapte persoane. Una să fie numită de CSM. Noi am văzut la CSM ce se întâmplă? Cine are influenţă acolo? Am văzut alegerea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie?”

Europa Liberă: Cine are influenţă acolo?

Vadim Pistrinciuc: „Ei deja nici nu se ascund după deget că totul e din Partidul Democrat. Dar acolo, pur formal vorbind, face parte ministrul Justiţiei din acest CSM. Doi, un reprezentant al jurnaliştilor, al dumneavoastră, dar, fiţi atenţi!, propus de către acelaşi ministru al Justiţiei. Trei, încă un membru al acestui nou Centru de Integritate trebuie să fie propus de către guvern.

Cine deţine monopolul în guvern? Partidul Democrat. Doar două din şapte funcţii, eventual, putem să presupunem că nu vor fi ingerinţe – este unul din partea societăţii civile şi unul din partea Congresului Autorităţilor Publice Locale. Deci, la cinci din şapte nemijlocit, prin intermediul ministrului Justiţiei sau prin intermediul guvernului, Partidul Democrat va avea acces să numească aceşti şapte membri ai Centrului de Integritate. Întrebarea mea este: există riscuri ca acesta să devină o bâtă politică de control a deputaţilor sau a altor funcţionari, demnitari publici sau nu? Eu cred că da. Lucrurile vorbesc de la sine. Noi ne-am întrunit în prima sesiune. Este prima dată în istoria Republicii Moldova când cea mai numeroasă „fracţiune”, că nu e fracţiune, este cea a deputaţilor neafiliaţi. Eu am spus că nu vreau să-i judec, eu îi iert pe toţi. Altceva, nu e greşeala că au votat guvernul, greşeala este că nu au impus nişte condiţii pentru a nu permite concentrarea puterii într-un singur punct.”

Europa Liberă: Tocmai voiam să vă întreb ce trebuie să facă deputaţii care au format majoritatea din Parlament pentru a duce la bun sfârşit mandatul care trebuie să se încheie în toamna 2018?

Vadim Pistrinciuc: „În primul rând, să asculte un pic ce spun cetăţenii. Oamenii au convingere profundă că toate instituţiile sunt controlate, unu. Doi, că în întreprinderea de stat este neclaritate şi se spală banii etc. Trei, că justiţia este controlată şi răspunde unor comenzi politice. Patru, că de fapt majoritatea este una oportunistă şi nu una pentru a crea reforme. Şi vă spun şi de ce: nu este concediat nimeni, nu este niciun fel de epurare, niciun fel de purificare în instituţii independente etc.”

Europa Liberă: Se duc de bună voie.

Vadim Pistrinciuc: „Acesta este un exemplu anunţat anterior. Eu tot timpul eram sceptic în legătură cu schimbarea primelor persoane în Procuratură sau CNA, fiindcă eu ştiu foarte bine că prima persoană vine şi se schimbă. Adevăratele afaceri se fac prin intermediul unor oameni din interior. Și v-am dat exemplul care sunt aceşti oameni, care au foarte mari păcate. În această situaţie trebuie să răspunzi clar nevoilor poporului, nu să ieşi cu declaraţii triumfaliste că modernizăm ţara sau ceva. Sau să nu faci aşa cum face domnul Ghimpu. El a găsit, în viziunea lui, un ţap ispăşitor: domnul preşedinte Filat. Și e vinovat de toate relele, când de fapt cetăţenii ştiu foarte bine că în primăria municipiul Chişinău se spală iarăşi sute de milioane de lei din proprietatea publică municipală, din patrimoniul municipalităţii se vând terenuri, bunuri, clădiri etc., când se ştie foarte bine că Partidul Liberal a avut oameni delegaţi la Banca Naţională, oameni delegaţi în Serviciul de Informaţii şi Securitate şi când această judecată asupra preşedintelui Filat nu este nimic altceva decât o izolare...”

Europa Liberă: Societatea aşteaptă ca organele de drept să anunţe verdicte.

Vadim Pistrinciuc: „E o izolare. În pofida faptului că dumnealui vrea să fie un proces deschis, unde el să poată vorbi şi cetăţenii să vadă că nu are nimic acest aşa-zis proces cu miliardul sau cu băncile. Dumnealui vrea acest lucru şi noi insistăm. Bine, noi putem să o facem doar în public, ca procesul să fie unul deschis. El este izolat, ţinut ca să nu facă declaraţii, să nu vorbească cu nimeni. Şi când ne ducem la judecată, avem 24 de persoane cu arme, un show adevărat. Pentru ce? Să-l păzească de cine? De noi? De trei deputaţi sau patru care venim acolo? Sau cinci grefiere?”

Europa Liberă: Justiţia în Moldova mai poate să-şi facă treaba în afara presiunilor politice?

Vadim Pistrinciuc: „Dacă vrea, da. Dar justiţia va începe să lucreze atunci când va complota împotriva celor care consideră că pot să dicteze condiţiile şi va face o lovitură de palat. Până atunci nu există. Pentru aceasta eu nu ştiu o va putea face de la sine? Nu cred. Trebuie de schimbat unele lucruri. În Procuratură sunt oameni oneşti. Și în judecătorie sunt oameni oneşti, cât de paradoxal ar părea. Există o castă, o elită care gestionează dosarele politice, gestionează dosarele de afaceri, face diferite ingerinţe ş.a.m.d. Eu nu vreau să dau nume, aud şi eu bârfe, nu vreau, nu este corect să fac acest lucru. Este Serviciul de Informaţii şi Securitate care trimite note informative la preşedinte etc. Luaţi şi vă uitaţi, se vede după averi. Banul urme lasă foarte mari.”

Europa Liberă: Și ne interesează părerea dumneavoastră referitoare la alegerea şefului statului. E pregătit terenul politic pentru a fi ales un nou preşedinte al Republicii Moldova?

Vadim Pistrinciuc: „Dumneavoastră mi-aţi dat o întrebare foarte bună. Da, eu sunt deputat din opoziţie, dar oricum ar trebui să cunosc ceva despre procedurile acestea sau despre eventuali candidaţi, sau cel puţin să mă informez din opinia publică. Din păcate, în afară de presupuneri şi bârfe nu există nimic. Şi eu am impresia că se aplică un fel de tactică ca la poker, se scoate cartea în ultimul moment, care este una păguboasă nu doar pentru majoritate, că în majoritate deja nu mai are încredere nimeni, dar este păguboasă pentru statul Republica Moldova şi pentru cetăţeni. Deja trebuiau să fie discuţii publice, deja trebuiau să fie dezbateri, deja trebuiau să fie câţiva candidaţi, cel puţin nu trecuţi prin procedurile formale, că ele încă nu s-au început, dar opinia publică să cunoască, să-şi vadă viitorii eroi.

Acest lucru nu există, în Parlament nu se discută, dialog nici cu opoziţia de un fel, nici cu cea de al doilea fel, nici de al treilea fel nu există, cu societate civică, forumul civic nu există. Cineva va fi această persoană, cum va fi, când? Nu ştiu. Nu mă va mira, vom pleca acuşi după sesiunea parlamentară până jos sau până la ţară, sau în teritoriu, şi când ne vom întoarce înapoi va fi ales, chiar dacă procedurile de data acesta sunt niţel mai complicate, trebuie să fie organizată o comisie. Dar eu cred că şi actuala guvernare nu că pierde, dar prin astfel de tactici surprize sau aşi din mânecă, cum au mai fost numiţi ei înainte, prin astfel de tactici ea confirmă toate suspiciunile care au planat până acum asupra lor – că se va căuta o persoană docilă, că va fi inelul care va încheia ciclul de putere pentru dominaţia de către o forţă politică şi un grup de interes a întregii puteri din Republica Moldova, ceea ce este foarte-foarte grav. Fiindcă nu pentru aceasta Moldova s-a chinuit 25 de ani de independenţă, ca să piardă lucruri elementare.

Noi probleme cu bunăstarea am avut tot timpul, dar cel puţin am avut măcar aparenţa unei democraţii electorale, participative. Am avut măcar o democraţie electorală, s-au mai schimbat guverne în urma alegerilor. Existau ingerinţe, influenţă în toate domeniile, dar exista măcar un checks and balances, o balanţă a puterilor în interior, o concurenţă, o mai mare evaluare.”

Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că cetăţenii ar vrea ca şeful statului să fie ales prin vot direct. Există şi această revendicare a celor care protestează în stradă, chiar s-a purces şi la colectarea de semnături, pentru ca să fie convocat un referendum în care lumea să spună clar dacă vrea sau nu vrea să fie ales şeful statului prin mod direct. L-am auzit şi pe domnul Candu, care zicea că nu ar fi o problemă chiar în Parlament să se discute acest subiect şi să se ajungă la un consens cu cei care cer acest lucru, adică să fie organizat un referendum. Există şi o altă iniţiativă legislativă, că deputaţii în Parlament ar putea să modifice articolul 78 din Constituţie şi să rezolve problema prin votul legiuitorilor.

Vadim Pistrinciuc: „Da, iniţiativa aceasta ne aparţine, noi consultăm acum Curtea Constituţională împreună cu câţiva deputaţi socialişti. Este părerea PLDM, încă de la fondare, că de fapt este unica modalitate de a deznoda acest mister cu alegerea preşedintelui, este să fie un preşedinte ales direct. În 2010 noi am fost boicotaţi de colegii de coaliţie, acest lucru era evident, sediile lor erau închise în toate raioanele, peste tot au plecat în concediu şi le-am spus. Le-am spus chiar şi acum, în procesul acesta cât negociam eventuala coaliţie care nu a mai avut loc, în toamna aceasta, tot timpul le spuneam că este o soluţie pentru Republica Moldova. Este convingerea mea. Unii zic că nu e bine, e mai bine aşa cum este. Ba mai mult, eu sunt convins că, în cazul unor alegeri prezidenţiale, oricând va câştiga un candidat de dreapta. Eu nu zic al nostru, al vostru, al nu ştiu cui, dar un candidat de dreapta tot timpul va câştiga.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că pentru orice funcţie contează persoana care ajunge acolo.

Vadim Pistrinciuc: „Exact. Da, va fi turul întâi, turul doi, va fi multă măcelăreală. Dar eu consider că poate câştiga un candidat de dreapta.”

Europa Liberă: Dar următorul preşedinte va fi ales de către deputaţi.

Vadim Pistrinciuc: „Aşa este legal. Nu schimbi regula jocului în timpul jocului sau nu faci o chestie retroactivă. Chiar dacă cineva poate mai interpretează, am văzut socialiştii interpretează un pic altfel, nu cred că este corect. Acum se încheie mandatul, nu s-a modificat nimic, referendum nu a avut loc. Cel puţin, aparent aşa este. Dar clar că şi procesul acesta de colectare a semnăturilor este unul benefic pentru societate, oamenii şi societatea civilă, chiar dacă sunt şi forţe politice acolo implicate, demonstrează că într-adevăr există un activism civic, există o masă critică de oameni care nu vor sta şi doar se vor uita la televizor să se lamenteze mioritic la ceea ce se întâmplă în ţară. Noi putem să schimbăm în Parlament acest lucru. Am văzut că avem şi câţiva aliaţi în acest proces, cel puţin socialiştii sunt ok, domnul Candu a declarat la fel că este ok cu lucrul acesta. Să vedem dacă toţi sunt sinceri.”

Europa Liberă: Problema e că uneori apare această confruntare între puterea executivă. Pentru că atât şeful guvernului, cât şi şeful statului uneori ar putea avea păreri diferite asupra lucrurilor care se întâmplă în Republica Moldova.

Vadim Pistrinciuc: „Eu cred că graţie acestor păreri diferite şi lucrurile bune se întâmplă. Tot timpul noi suntem şi blamaţi pentru şase ani de guvernare, au fost conflicte în coaliţie. Dar la o mică distanţă, uitându-mă în urmă, eu cred că anume acele conflicte aşa-zise interne în coaliţie, acele viziuni diferite, dezbateri foarte profunde care uneori ieşeau şi în public de fapt acestea şi au făcut ca noi să avem acele câteva realizări ireversibile, sau nu sunt atât de reversibile, dacă vrei, poţi să le întorci înapoi, ce au ţinut de apropierea noastră de Europa, ce au ţinut de circulaţia liberă, ce au ţinut de nişte proiecte de infrastructură, care au fost multe, a propos. Deci, graţie acestei concurenţe interne într-un guvern de coaliţie de fapt şi am realizat foarte multe lucruri. Uitaţi-vă, acum la ei e monoton şi stabilitate. Gata, e linişte ca în sicriu de fapt în majoritatea aceasta.”

Europa Liberă: Cine credeţi că ar trebui să-şi revendice, să aspire la funcţia de şef de stat: cei care reprezintă PD sau cei care sunt în PL? Pentru că întârzie să fie spus clar dacă se schimbă spicherul Parlamentului, rămâne tot domnul Candu, care este exponentul Partidului Democrat, formaţiune care are şi funcţia de şef de executiv. Pentru că ceva mai devreme aţi spus că nu e bine ca un partid să-şi concentreze toată puterea.

Vadim Pistrinciuc: „Pentru că ei deţin de fapt 80% din toată puterea din Republica Moldova. Dacă mai luăm în consideraţie şi influenţa asupra instituţiilor independente, ei deţin 80% din putere.”

Europa Liberă: Cine ei?

Vadim Pistrinciuc: „Partidul Democrat. Au acum funcţia de prim-ministru, funcţia de preşedinte al Parlamentului, preşedinţiile la foarte multe comisii cheie în Parlament, influenţă în tot felul de instituţii independente – Procuratură, justiţie etc.”

Europa Liberă: Dar va fi o repartizare politică a funcţiilor supreme în stat? Mă refer şi la alegerea şefului statului.

Vadim Pistrinciuc: „Nu ştiu care este acum părerea între ei. Noi nu ştim acest lucru. Eu pot să vă spun cum ar trebui să fie: unu, cei care sunt compromişi, în cazul în care merg iarăşi pe a se pune unul pe altul acolo, indiferent că e de la PL sau de la PD, că oamenii nu mai fac diferenţă între dânşii, va fi o reacţie negativă şi va fi o guvernare care toţi împreună în această majoritate vor avea mai puţin de 10%, aşa cum este acum sau 10%, ceea ce este foarte rău pentru orice guvernare. Ca să faci măcar ceva, ca să poţi concedia un rău de la lucru, trebuie să ai măcar un pic tu imagine mai bună decât o are el, deci, trebuie să fii o persoană asupra căreia să nu existe absolut niciun fel de dubiu sau suspiciune că nu este independentă în decizii.”

Europa Liberă: Şi integru.

Vadim Pistrinciuc: „Aceasta este condiţia zero – integritatea să fie. Deci, niciun fel de dubiu. Doi, trebuie să fie o persoană cu capacitate de a comunica cu societate şi trebuie să fie un politician care să discute cu întreaga societate.”

Europa Liberă: Un bun conciliant.

Vadim Pistrinciuc: „Şi conciliant, dar situaţia socială şi nivelul de neîncredere a populaţiei în guvernare de toate felurile este atât de înaltă, noi suntem aproape la temperatura de fierbere în societate. Dacă nu va fi un preşedinte care să împace întreaga societate, să fie o figură conciliantă în ce sens?, nu pentru majoritate ca să nu creeze problemele majorităţii, dar conciliantă între societate, inclusiv dintre opoziţie şi guvernare. Dacă eu eram în locul lor, eu propuneam opoziţiei această funcţie, dar eu ştiu că ei nu vor aceasta. Ei vor în continuare acapararea puterii.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG