Linkuri accesibilitate

Deputații au aprobat totuși varianta iniţială a legii, în urma presiunilor societății civile și a unor misiuni diplomatice.

Parlamentul RM s-a reunit astăzi în plen pentru prima oară din seară zilei de 20 ianuarie, când a fost învestit în grabă guvernul lui Pavel Filip, în timp ce grupuri de protestatari violenți se pregăteau să intre cu forța în clădire. Tensiunile politice s-au văzut și la ședința de astăzi, prima din sesiunea de primăvară-vară, la care s-a adoptat o lege pe care promotorii integrării europene o consideră importantă, anume legea reformei procuraturii.

În ajunul şedinţei de astăzi a legislativului moldovean, într-un mesaj pe pagina sa oficială de Facebook, Ambasada SUA sugera că găseşte neavenite orice tip de intervenţii în textul legii procuraturii. „Lucruri importante pe ordinea de zi pentru prima sesiune a Parlamentului… Aşteptăm cu nerăbdare progrese privind legile procuraturii şi integrităţii, în conformitate cu formatele susținute de societatea civilă şi experţii internaţionali”, se arăta în acel mesaj.

Democratul Sergiu Sârbu, cel mai vocal jurist din PD, propusese o serie de amendamente la legea procuraturii, multe inspirate, spune el, din recomandările expertului DNA Mariana Alexandru, care a expertizat, acum câteva luni, la Chişinău, sistemul ce investighează marea corupţie şi formulase o serie de recomandări.

Amendamentele au fost însă criticate dur de autorii documentului, cât şi de liberal-democraţi, care părăsiseră chiar în semn de protest o şedinţă din ajun a comisiei juridice care examinase modificările.

Se propunea, de exemplu, păstrarea procuraturii municipale, în contradicţie cu dorinţa autorilor de a o lichida ca fiind inutilă şi ineficientă. La fel, propunerea democratului era ca investigatorii, care ar urma să ajute de acum încolo procurorii în dosarele de mare corupţie, să fie detașați din alte instituţii de drept, în funcţie de natura cauzei, în timp ce proiectul prevedea o subordonare exclusivă a acestora procurorilor, ca să se evite eventuale scurgeri de informaţii. Sîrbu mai propunea un amendament care, la părerea autorilor textului iniţial, ar fi făcut ca procuratura pentru combaterea crimei organizate – o subdiviziune nou creată prin legea respectivă - să nu fie focusată neapărat pe aceste cauze, ceea ce, din nou, a stârnit criticile celor ce optează pentru o specializare foarte îngustă a acestei structuri.

După cearta dintre deputaţi în comisie, şi şeful Delegației UE în R. Moldova, Pirkka Tapiola, l-ar fi atenţionat pe speakerul Andrian Candu că UE nu va accepta o Lege a procuraturii denaturată din start. Presa a scris că după aceste mesaje, speakerul le-ar fi cerut colegilor de partid să renunţe la amendamentele depuse pe ultima sută de metri.

Aşa că legea a fost adoptată astăzi în lectură finală aproape în varianta iniţială, ceea ce e un fel de premieră în istoria parlamentarismului moldovenesc.

Vlad Gribincea

Vlad Gribincea

Vlad Gribincea, care conduce grupul de lucru privind reformarea Procuraturii, spune că până în august, noua lege a Procuraturii ar trebui să fie gata să intre în vigoare:

„Această lege nu este etapa finală. E nevoie de adoptat încă două legi. Aşa că ar trebui până la 1 mai acestea să fie prezentate parlamentului de către guvern, astfel încât până la 1 iunie să fie votate, iar din 1 august legea să intre în vigoare cu toate posibilităţile reale de investigare a procuraturilor specializate.”

O schimbare cardinală adusă de reformă ar urma să fie cea a modalităţii de alegere a procurorului general. Până acum acesta era votat de parlament, dar propus de speaker, iar practica a arătat că în funcţie ajungea procurorul preferat de partidului speakerului, deci susceptibil de a fi controlat politic. Potrivit noii legi, propunerea va aparţine consiliului procurorilor, iar ultimul cuvânt în numirea procurorului şef va aparţine preşedintelui, deci se prezumă că acesta va deveni mai independent.

Totuşi, noua modalitate se va aplica doar după modificarea constituţiei - perspectivă de neimaginat până acum, dar care capătă realism după votul de astăzi în care o majoritate aproape constituţională, de 65 de voturi, a sprijinit adoptarea documentului, voturile venind nu doar din alianţa guvernamentală, ci şi din partea opoziţiei, cu excepţia socialiştilor care se retrăseseră înainte de asta din sala de şedinţe, protestând împotriva unei declaraţii propuse de speakerul democrat Andrian Candu.

Dar problema care se pune cu-adevărat este legata totuşi de viitor, nu de prezent. Se ştie că actualul procuror general Corneliu Gurin, propus de liderul democrat, Marian Lupu, pe vremea când acesta era preşedinte de parlament, şi-a căpătat faima unui exponent al PD-ului, ori acum se pune problema dacă procuratura se poate reforma şi livra schimbare sub aceeaşi conducere care va fi păstrată, graţie inamovibilității mandatului, cel puţin încă doi ani de acum încolo. Tocmai această nesiguranță a jucat un rol decisiv în tergiversarea reformei cu cel puţin doi ani, în ciuda unor presiuni enorme din partea societăţii civile nemulţumite de prestaţia autorităţilor specializate în lupta cu corupţia.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG