Linkuri accesibilitate

...o dezbatere la Clubului Jurnaliștilor de Investigație.

Un studiu recent al Centrului Național Anticorupție arată că sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor în instanțele de judecată poate fi manipulat de către angajații din sistem. Astfel, se intervine intenționat pentru ca un anume caz să ajungă în examinarea unui anume judecător. Cum poate fi redusă influența factorului uman, s-a discutat la o nouă ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație.

La nivel tehnic, sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor permitea distribuirea intenționată a dosarelor spre anume judecători, este concluzia la care au ajuns experții Centrului Național Anticorupție. De exemplu, în peste 2000 de cazuri unii magistrați au fost blocați în sistem și în consecință nu participau la distribuirea dosarelor. Pentru ca alegerea sistemului să cadă pe un anume judecător, zeci de dosare au fost repartizate repetat sau au fost înregistrate de mai multe ori.

Iurie Gațcan, de la direcția analitică a Centrului Național Anticorupție spune că metodele de manipulare a sistemului diferă de la o instanță la alta, iar printre puținele judecătorii în care nu se recurge la încălcări sunt cele din Vulcănești și Șoldănești, unde activează câte un singur judecător:

„Cel mai mare risc pe care îl văd în acest program este faptul că vorbim despre principiul aliator de repartizare, însă principiul aliator prezumă ca programul să selecteze dintr-un anumit număr de judecător activi cărora să le repartizeze dosarul, însă în cazul când o parte din judecători sunt incompatibili iar o parte sunt blocați și rămâne doar un singur judecător, asta nu-i repartizare aleatorie, practic dosarul se duce automat către un singur judecător, pentru că numai unul este activ.”

Cornelia Cozonac: „Adică îi excludem pe cei care nu ne convin și rămâne cel care ne convine?

„Da, sunt factorii de risc care permit această situație de manipulare.”

Din luna septembrie a anului trecut în toate instanțele judecătorești funcționează o nouă versiune a sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor, sistem care, potrivit reprezentanților Curții Supreme de Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii nu va mai permite intervenții cu abateri de la lege.

Vera Toma, membră CSM spune că în anul 2015 nu au fost depistate încercări de fraudare a sistemului, fiind intentate două proceduri disciplinare pentru încălcarea principiului de distribuire aleatorie, însă care nu s-au adeverit. Totuși, spune ea, numărul mare al dosarelor împiedică verificarea minuțioasă a fiecăruia:

„Programa-i foarte bună, este clar, dar nu poți să eziți factorul uman de a opera anumite modificări. Noi permanent ne străduim ca să fie cât mai performantă programa aceasta, ca să putem diminua, că să excludem toate posibilitățile de manipulare, nu cred că o să fie posibil, cum nu e și în cazul luptei cu corupția. Noi trebuie să ajungem cât mai mult la posibilitatea de diminuare în măsura minimă.”

Deși prezintă cazuri de manipulare a sistemului, reprezentanții CNA spun că nu au primit nici o sesizare în care părți implicate în proces să acuze ilegalitățile la distribuirea dosarelor. Un caz de rezonanță pe segmentul de fraudare a acestui sistem este cel din judecătoria Râșcani. Între anii 2012 și 2014 mai mulți angajați ai judecătoriei au intervenit în programul de gestionare a dosarelor pentru ca anumite dosare să ajungă la fostul judecător Iurie Țurcan.

Mariana Botezatu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție spune că pe acest caz au fost pornite 8 cauze penale, 2 persoane fiind deja condamnate:

„În cazul nostru, în marea majoritatea a 20 de dosare civile au fost efectuate imixtiuni în versiunea a treia. Exista posibilitatea să faci imixtiuni în program, anume referitor la grila unui dosar civil sau penal, să faci unele rectificări și informația care era reflectată anterior nu era vizualizată. Acest specific a creat manipularea în cazul a 20 de dosare civile a judecătorului Țurcan Iurie.”

Jurnaliștii care au participat la discuție constată că un alt dosar, în care este vizată magistrata Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova nu a ajuns încă la finalitate. Potrivit președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, în 2014 pe când era încă vicepreședinta CSJ, magistratei i-au revenit prin ocolirea normelor legale 22 de dosare.

Participant la dezbateri, Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice crede că la fel ca în cazul în care cetățenii sunt revoltați de discrepanța dintre veniturile declarate ale unor magistrați și bunurile pe care le dețin, este firească și indignarea atunci când dosare de rezonanță ajung în gestiunea unuia și aceluiași judecător.

XS
SM
MD
LG