Linkuri accesibilitate

Șapte mii de cauze pe rol, 11.000 de dosare, măsuri asiguratorii de jumătate de miliard de euro, aproape 1500 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, un premier în funcție trimis în judecată.

Șapte mii de cauze pe rol, 11.000 de dosare, măsuri asiguratorii de jumătate de miliard de euro, aproape 1500 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, un premier în funcție trimis în judecată: acestea sunt câteva din rezultatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pe anul trecut.

Laura Codruta Kövesi

Laura Codruta Kövesi

În discursul ei de bilanț, șefa DNA, Codruța Kövesi, a spus că procurorii anticorupție au trimis în judecată de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013. Este vorba despre 16 deputați, cinci senatori, cinci miniștri, un premier, fiind cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un singur an.

Kövesi consideră că instituția pe care o conduce funcționează „eficient, ferm și curajos”, dar că rezultatele obținute de procurorii anticorupție obligă autoritățile din România la o „discuție” despre necesitatea unei reforme a statului în ceea ce privește „prevenirea și combaterea corupției”. „Dosarele aflate în lucru – a declarat șefa DNA - ne arată, că nu am prins toți corupții”.

Rezultatele procurorilor anticorupție demonstrează că „există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății”, corupția „are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive”, a mai adăugat Codruța Kövesi, precizând că „în lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă”.

Aceasta devine una dintre problemele cele mai serioase pe care România întârzie să le rezolve. Kövesi a explicat pe înțelesul tutror că fenomenul corupției are efecte directe asupra cetățenilor, fiindcă banii care ar trebui să ajungă în buzunarele salariaților sau să fie folosiți în investiții publice intră în conturile funcționarilor corupți: „Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită”, „Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor” sunt cele două exemple date de procuroarea șefă a Direcției Naționale Anticorupție.

Din dosarele trimise în judecată rezultă că peste 400 de milioane de euro sunt bani oferiți sub formă de mită, „o sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018”, potrivit comparației pe care a făcut-o Kövesi.

Președintele Klaus Iohannis, prezent la bilanțul DNA, a atins în discursul său câteva din chestiunile vulnerabile, care pot afecta lupta anticorupție sau care pe termen lung ar putea avea efecte negative:

i) schimbarea cadrului legislativ prin introducerea unor legi de amnistiere și grațiere sau modificări „intempestive” ale Codurilor Penal sau de Procedură Penală. Parlamentarii au încercat în 2013 astfel de schimbări, care au fost oprite în cele din urmă doar prin presiuni externe;

ii) recuperarea prejudiciilor în dosarele de corupție este încă o chestiune delicată în România. Potrivit deciziilor instanțelor de judecată de anul trecut, statul român ar trebui să recupereze peste 200 de milioane de euro. Aceste decizii se pun, însă, greu în aplicare, cum a fost și cazul clădiriii unde funcționează Antena 3. Președintele a spus astăzi că „nu putem permite ca persoane care s-au îmbogăţit prin încălcarea legii penale să se bucure în continuare de respectivele foloase necuvenite”;

iii) felul în care Parlamentul continuă să obstrucționeze Justiția este o altă ecuație nerezolvată: „imunitatea parlamentară nu are voie să se transforme într-o piedică împotriva luptei anticorupţie”, a precizat Iohannis; iv) o a patra chestiune este legată de impunerea unor norme legislative care să reducă actele de corupție, în cazul licitațiilor, spre exemplu, dar și în alte situații care țin de funcționarea unor autorități, fiindcă, după cum a observat șefa DNA există instituții publice unde corupția crește în fiecare an

La acestea s-ar putea adăuga, „lipsa de fermitate” despre care a vorbit Lidia Stanciu, șefa Înaltei Curți atât în legătură cu reducerea pedepselor pentru corupții care scriu cărți, cât și în cazul „recuperării prejudiciilor și indisponibilizării bunurilor” provenite din infracțiuni.

În cazul DNA se poate vorbi de o „tradiție a reușitei” a declarat șefa Înaltei Curți, dar continuarea acestei tradiții este legată nu doar de curajul magistraților, ci mai cu seamă de dilemele Parlamentului, care în ultimii ani a fost mai înclinat să ia din prerogativele DNA, decât să susțină această instituție.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG