Linkuri accesibilitate

Ion Manole: „De 25 de ani avem un vacuum privind procedurile de apărare în instanțele de judecată ale cetățenilor din regiunea transnistreană”


Interviul dimineții cu directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX.

Ce rost are negocierea unei soluţii pentru un conflict ca cel transnistrean, dacă acest lucru nu va presupune şi beneficiile democraţiei pentru locuitorii regiunii ce urmează a fi reintegrată în Republica Moldova? Până la dorita rezolvare a conflictului, cum poate fi asigurat - şi poate fi oare - accesul cetăţenilor din regiune la o instanţă de judecată credibilă şi eficientă de apărare a drepturilor omului?

Ion Manole

Ion Manole

O convorbire pe această temă cu Ion Manole, directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX.

Europa Liberă: În contextul prezentării hotărârii Curţii Europene în dosarul Mozer vs. Moldova şi Rusia, aţi subliniat într-o conferință de presă că dialogul politic între Chişinău şi Tiraspol, fără asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale în regiune, nu are niciun rost. Adică, vreţi să spuneţi că, negocierea unei soluţii pentru un conflict ca cel transnistrean îşi pierde sensul, dacă acest lucru nu presupune şi beneficiile democraţiei pentru locuitorii regiunii?

Ion Manole: „Poate nu am fost înțeles corect, nu am spus că nu are rost. Evident că orice dialog este mai bun decât un conflict sau un război, Doamne ferește. Pentru noi este foarte important ca acest dialog să aibă și o anumită substanță. Noi, de 25 de ani nu vedem nimic altceva decât discuții sterile fără niciun rezultat pentru populație, pentru că în mare parte orice dialog, orice discuție, orice activitate pe care o desfășoară autoritățile, în cazul de față ale Republicii Moldova, ele trebuie să se finalizeze cu anumite rezultate pozitive pentru anumite categorii de persoane sau pentru toți cetățenii acestei țări.”

Europa Liberă: Iar asigurarea respectării drepturilor și libertăților locuitorilor regiunii ce ar însemna pentru Dvs. la modul practic?

Ion Manole: „Când vorbim de drepturile omului trebuie să ținem cont că drepturile tuturor cetățenilor și ale persoanelor care se află pe teritoriul Republicii Moldova sunt garantate atât prin Constituția și legislația națională, cât și prin tratatele, documentele internaționale. În cazul de față Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.”

Europa Liberă: Ce nu fac autoritățile de la Chișinău pentru locuitorii regiunii?

Ion Manole: „Nu au pus în discuție, nu au cerut ca problematica respectivă să fie inclusă în agendă pentru a fi discutată, iar discutând să se găsească soluții pentru problemele respective. Nu în zădar, chiar ieri am menționat în cadrul conferinței, considerăm că doar lucrând și apărând fiecare caz în parte, lucrând pe fiecare situație putem identifica problema. Iar odată ce am văzut și avem datele problemei împreună cu partenerii străini, împreună cu alți actori implicați cum ar fi Federația Rusă, să găsim anumite metode și mijloace prin care drepturile acestor oameni să fie garantate și apărate.”

Europa Liberă: Pot autorităţile moldovene face mai mult pentru cetăţenii din regiunea controlată de regimul de la Tiraspol? Şi cum, de vreme ce iată şi organizaţia neguvernamentală pe care Dvs. o coordonați are interdicţie în zona respectivă?

Ion Manole: „Autoritățile nu că pot, ele au obligația, asta este cred că marea diferență care trebuie să o înțelegem. Curtea Europeană, de fapt, atât în cazul Ilașcu, cât și Mozer sau Catan a reiterat încă odată că autoritățile Republicii Moldova au obligația să întreprindă toate măsurile, adică să caute soluții permanent.”

Europa Liberă: Iată în acest caz Mozer ce puteau face, dar nu au făcut?

Ion Manole: „În cazul Mozer, în opinia mea personală autoritățile chiar au reușit să evite condamnarea. Au depus ceva eforturi. Au arătat că sunt îngrijorate, au arătat că le pasă și au cerut partenerilor străini să intervină pentru a ajuta această persoană. Anume această abordare trebuie să o avem pentru fiecare caz în care persoana din stânga Nistrului sau victima care cere ajutor să fie asistată și ajutată de către autorități. Problema autorităților Republicii Moldova este încă, până la momentul de față că nu au la nivel guvernamental, la nivel central o metodologie coordonată de acțiune în astfel de situații.”

Europa Liberă: Dacă ne uităm mai atent pe acest caz, prin ce este deosebită, importantă hotărârea CEDO pe cauza Mozer versus Moldova şi Rusia din punctul Dvs. de vedere?

Ion Manole: „Este foarte importantă pentru autoritățile Republicii Moldova, pentru că le dă anumite recomandări. În primul rând Curtea Europeană le cere să intervină pe fiecare caz și le cere să soluționeze problemele și să se implice de fiecare dată atunci când ele cel puțin sunt cunoscute, sesizate. Noi avem formatul „5+2”, avem formatul Comisia Unificată de Control, mai ales în orașul Bender avem prezența organelor de drept acolo și ele trebuie să fie eficiente. Iar pentru a fi eficiente autoritățile trebuie să se implice pe fiecare caz în parte și implicându-se vor găsi sau vor înțelege problemele și vor încerca să caute soluții împreună cu societatea civilă și partenerii străini.”

Europa Liberă: În cadrul unei conferinţe de presă aţi fost citat spunând ca fiind prioritară în cadrul negocierilor pentru soluţionarea conflictului transnistrean, abordarea problemei justiţiei de tranziţie. Ce se are în vedere, de fapt, în acest sens?

Ion Manole: „De 25 de ani practic avem un vacuum privind procedurile de apărare sau procedurile de reprezentare în instanțele de judecată sau în fața organelor de drept a persoanelor din stânga Nistrului ce vin cu problemele lor. Asta este o problemă care în opinia noastră nu trebuie mai mult tolerată. Noi vrem ca Republica Moldova să se implice pe fiecare caz după.”

Europa Liberă: Magistraţii Înaltei Curţi au constatat – în dosarul Mozer vs. Moldova şi Rusia – că instituţiile ce funcţionează ca judecătorii în autoproclamata Republică Nistreană nu pot fi considerate instanţe. Şi ce ar trebui să decurgă de aici la modul practic? Adică, în ce mod o astfel de hotărâre a Curţii se poate regăsi în procesul de negociere?

Ion Manole: „Da, exact asta încercam să spun. O justiție în tranziție se are în vedere examinarea tuturor situațiilor și aspectelor care le avem la momentul de față pentru a găsi una de tranziție, una temporară pentru ca oamenii din această regiune să aibă drepturile nu doar garantate în documentele internaționale, dar și real, adică posibilitatea de aplicare a anumitor proceduri în fața unor instanțe credibile și eficiente.”

Europa Liberă: Constatările Curţii în dosarul Mozer sunt aplicabile tuturor dosarelor în care s-a invocat violarea drepturilor omului. Adică, ce se poate întâmpla la modul practic în acest sens, dacă modelăm o ipoteză de violare a unor drepturi cetăţeneşti în această regiune aflată în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova?

Ion Manole: „Aici avem două aspecte. Dacă vorbim de dosarele care deja sunt expediate și noi avem în jur de 60 de dosare din stânga Nistrului pe care le reprezentăm, atunci știm că Curtea Europeană activează sau lucrează în baza principiului precedentului. Respectiv, avem speranța că precedentul Mozer va fi aplicat și în multe alte cazuri pe care noi le reprezentăm acolo. Pe de altă parte, în ceea ce privește situațiile cu care se confruntă astăzi locuitori, evident că o simplă trimitere la cazul Mozer nu poate rezolva problemele lor. Deci, ei oricum trebuie să parcurgă anumite etape, anumite căi legale pe care le au la dispoziția lor atât în interiorul regiunii, cel puțin să facă niște eforturi, să încerce să rezolve problema lor, după care să se adreseze autorităților constituționale sau în paralel.”

Europa Liberă: Care sunt aceste etape, dle Manole, judecând după aceste 60 de cazuri despre care ziceți?

Ion Manole: „Etapele sunt ca oriunde. În primul rând persoana care are o anumită problemă trebuie să consulte un avocat, să încerce să facă uz de legislația lor locală, să ceară corectarea situației sau rezolvarea problemei. În același timp, dacă este o problemă mai gravă, atunci ei pot și ar trebuie să sesizeze și organele de drept ale Republicii Moldova, să comunice care a fost problema și cine se face vinovat de săvârșirea acestor fapte împotriva lor.”

Europa Liberă: Multe cazuri din astea ați înregistrat când cetățenii de acolo se adresează organelor respective de aici?

Ion Manole: „Da, am avut diferite situații. Am avut cazuri în care oamenii au venit cu încredere, cu speranță, cu curaj să meargă la Curtea Europeană sau să parcurgă toate căile posibile la nivel național. Însă, după ce au fost, de exemplu, pregătite toate actele, inclusiv pentru Curtea Europeană a venit și a solicitat retragerea cererii sau anularea plângerii. Evident sunt anumite situații în care la nivel local, acolo pe loc, atunci când se află despre astfel de situații sunt exercitate anumite presiuni asupra persoanelor respective și ei se retrag. Totul depinde de persoană, totul depinde de caz și aici putem face trimitere, inclusiv la cazul Mozer. Am menționat ieri că dacă mama acestui tânăr ar fi lăsat mâinile în jos măcar pentru o clipă sau s-ar fi descurajat măcar la una din ușile care au fost trântite în nas atât de către reprezentanții autorităților constituționale cât și de anumite instituții internaționale, cred că Boris Mozer astăzi nu ar fi fost în viață.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG