Linkuri accesibilitate

Vlad Spânu: „Prioritatea este de a face o reformă în politică, care să dea un curs de stabilitate în R. Moldova”


Prioritățile legislativului în opinia președintelului Fundației Moldova de la Washington.

La Chișinău s-a anunțat că parlamentarii se vor întruni mâine, joi, în prima ședință a sesiunii de primăvară. Corespondenta Europei Libere l-a întrebat care ar trebui să fie prioritățile legislativului pe președintele Fundației Moldova de la Washington, Vlad Spânu.

Europa Liberă: Să discutăm despre priorităţile care ar trebui să se regăsească pe agenda legiuitorilor. Multe dintre subiecte de fapt au şi fost discutate până acum în societate, inclusiv aceste revendicări formulate de către reprezentanţii celor care protestează de mult timp în stradă. Astăzi am aflat de la domnul Candu, spicherul Parlamentului, că acestea s-ar regăsi pe agendă pentru chiar următoarele două săptămâni. Dumneavoastră, mai dintr-o parte, ce credeţi că ar trebui să includă prioritar legiuitorii pe agenda lor?

Vlad Spânu

Vlad Spânu

Vlad Spânu: „Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să-şi formeze nişte priorităţi. Şi prima prioritate este de a face o reformă în politică, care ar da un curs de stabilitate în Republica Moldova. Aş reveni la acest subiect. Al doilea pachet de legi ar trebui să aducă Republica Moldova în albia reformelor care sunt coordonate şi luate în calcul în dialogul dintre Moldova şi Uniunea Europeană. Acestea sunt două priorităţi mari pe care ar trebui să le aibă Parlamentul.”

Europa Liberă: Stabilitatea de unde porneşte?

Vlad Spânu: „Stabilitatea porneşte dintr-o construcţie politică care permite ca actorii politici din Republica Moldova să acţioneze într-un cadru bine stabilit, coordonat. Ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova şi nu doar în Republica Moldova, dar în întreaga regiune, în Europa de Est, şi multe ţări din Europa de Vest, instabilitatea porneşte de la această construcţie politică care există acolo. Revenind la Republica Moldova, sunt trei probleme care ar trebui să fie rezolvate. Prima este alegerea preşedintelui de către întreg poporul, care să îi dea o independenţă.

A doua, alegerea deputaţilor pe circumscripţii electorale, ca să aibă fiecare deputat responsabilitate faţă de alegătorul care l-a ales. A treia este eliminarea dualităţii puterii executive. În sensul că astăzi la noi în Republica Moldova, dar şi în multe alte ţări, există două puncte ale puterii executive, una este preşedintele şi alta este prim-ministrul. Şi din cauza aceasta pornesc foarte multe neînţelegeri între aceşti doi capi ai puterii executive.”

Europa Liberă: Prioritar totuşi este această împăcare de care se vorbeşte mult în Republica Moldova, împăcarea între cei care guvernează ţara şi cei care sunt necăjiţi, cei care au ieşit să protesteze în stradă pentru că mai mult există decât trăiesc. Această prăpastie dintre cei de sus şi cei de jos poate fi lichidată, atât timp cât neînţelegerile persistă?

Vlad Spânu: „Aceste punţi între populaţia unei ţări şi conducere pot fi create prin alegerea directă a preşedintelui, în primul rând, şi prin alegerea directă a fiecărui deputat în circumscripţii electorale. Atunci aceste punţi vor fi create prin oamenii care sunt aleşi de către populaţie.”

Europa Liberă: Până se ajunge aici mai e o cale lungă, pentru că există Constituţia, care spune că cel puţin următorul preşedinte ar putea să fie ales de către deputaţi în Parlament şi nu cu votul direct al cetăţeanului. Din câte se vede, sunt şi dispuşi cei din Parlament, care au creat majoritatea, să mai adune câteva voturi şi să găsească consens referitor la alegerea viitorului şef de stat în Legislativ?

Vlad Spânu: „Dacă nu există această voinţă politică în Parlament, lucrurile vor continua cum au fost până acum. Dacă vor într-adevăr să creeze o stabilitate, atunci aceasta trebuie să facă.”

Europa Liberă: Să modifice articolul 78 din Constituţie în cadrul Parlamentului?

Vlad Spânu: „Şi legea electorală vis-a-vis de alegerea deputaţilor. Numai aceasta e calea care ar putea să ducă la stabilitate. Şi spuneam de dualitatea puterii executive, atunci când nu există această dualitate, şi vorbesc despre cazul SUA, când şeful executivului este preşedintele care este ales de către populaţie pe patru ani de zile, atunci nu va exista cum există astăzi în Republica Moldova: cade guvernul, vine alt guvern, iar cade guvernul. Dar va fi o stabilitate de patru ani pentru orice guvern care vine la guvernare prin alegerea preşedintelui. Dacă s-ar rezolva aceste probleme cardinale, eu cred că Republica Moldova ar fi cu un pas înainte vis-a-vis de alte ţări în sens de stabilitate, în sens de prosperitate.”

Europa Liberă: Bine, dar pe interior, dar şi în afara Republicii Moldova se vorbeşte foarte mult că, dacă rămâne a fi dezbinată, scindată atât de pronunţat Republica Moldova, este foarte greu să se ajungă la un compromis, la o înţelegere. Iată că a fost dat publicităţii şi acest sondaj făcut de SBS-AXA, care a plasat partidele de la guvernare şi PLDM sub pragul electoral. Iar în fruntea acestui sondaj se află partidele conduse de Renato Usatîi şi Igor Dodon.

Vlad Spânu: „Eu cred că populaţia şi-ar dori stabilitate, din punct de vedere pur egoist. Stabilitatea aduce prosperitate, dacă legea este în capul mesei. Şi atunci, dacă vine un partid sau mai multe partide care vor spune: „Dacă ne alegeţi pe noi şi noi ajungem în Parlament, vom face aceste reforme instituţionale şi politice din Republica Moldova”, eu cred ele vor avea tracţiune. Fiindcă altfel cu ce mesaje, în afară de cele geopolitice, vin partidele la noi? Foarte puţin se vorbeşte despre crearea locurilor de muncă, foarte puţin se vorbeşte despre sistemul de taxare, chestii care sunt foarte importante într-o democraţie stabilită cum este SUA sau alte ţări din Europa de Vest. La noi se vorbeşte mai mult de geopolitică.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum comentaţi rezultatele acestui sondaj care ziceam că aduce partidele pro-ruse în topul acestor cercetări sociologice, iar pe flancul drept se stabilizează Platforma DA şi noua formaţiune a Maiei Sandu? Cum comentaţi, ce credeţi despre aceste rezultate?

Vlad Spânu: „Eu cred că un mesaj care se evidenţiază este faptul că partidele din 2009, care au guvernat Republica Moldova, s-au discreditat. Acesta e mesajul pe care îl citesc eu. Nu mai avem încredere în aceste partide care au venit cu o alternativă la guvernarea comunistă, au promis foarte multe şi nu au făcut mare lucru. Şi atunci lumea evident că nu mai poate să aştepte alţi patru ani, ca să îi vadă pe aceşti politicieni la guvernare şi se întoarce spre alte partide. Şi alte partide sunt Partidul Socialist, partidul lui Renato Usatîi, partidul Maiei Sandu. Deci, lumea încearcă să găsească alternative.

Acesta e mesajul principal. Şi, din punctul acesta de vedere, este important că orice partid care vrea să ajungă la guvernare, care este acum în afara Parlamentului, trebuie să stabilească nişte priorităţi, care ar fi cele mai importante lucruri noi pe care pot să le aducă ei în faţa oamenilor, ce alternative ar putea să le prezinte. Şi eu, de exemplu, aceasta văd, în linii mari: o reformă instituţională în Republica Moldova şi o reformă politică.

Şi în al doilea rând, să vină cu mesaje foarte concrete vis-a-vis de nevoile de zi cu zi ale oamenilor – locuri de muncă. De ce lumea pleacă astăzi din Republica Moldova? Că nu există locuri de muncă. Care dintre partide a venit în ultimii cinci ani de zile să spună: „Domnule, noi dorim ca la guvernare să ajungem pentru a soluţiona problema locurilor de muncă în Republica Moldova, să le dăm o posibilitate tinerilor să găsească un loc de muncă’.”

Europa Liberă: Deputaţii în următoarele două săptămâni ar trebui să desemneze un nou guvernator la Banca Naţională, să aprobe pachetul financiar-bancar care prevede mai multă independenţă pentru această entitate. Se vor potoli spiritele, odată cu aprobarea acestui pachet şi a altor pachete? Pachetul de integritate, pachetul energetic se pare că mai figurează.

Vlad Spânu: „Eu cred că pentru omul de rând sunt mai puţin importante aceste lucruri care sunt departe de el. Ca să se ogoiască spiritele, lumea vrea să vadă nişte rezultate la investigaţiile care vor duce la scoaterea în evidenţă cine a fost vinovatul pentru faptul că s-au furat atât de mulţi bani din sistemul bancar, care este vinovatul şi care sunt urmările, cum va fi pedepsit el pentru că a dat Aeroportul Chişinău în mâna unei companii ruseşti. Iarăşi, din ce cauză aceasta s-a făcut: din punct de vedere geopolitic sau a fost bazat pe corupţia acestor politicieni de la Chişinău? Eu cred că acestea ar fi chestii care ar trebui să ogoiască spiritele, în primul rând. Şi în al doilea rând, deja mergem la problemele pe care le-aţi spus, pachetele de energetică ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar pentru partenerii externi ai Republicii Moldova ce contează acum mai mult? Pentru că Moldova fără asistenţa financiară din afară ar putea să ajungă într-o criză şi de mai mari proporţii. Mă refer la o criză socială.

Vlad Spânu: „Pentru partenerii externi, de exemplu, pentru Uniunea Europeană contează aceste pachete de legi care confirmă că Republica Moldova alege calea integrării în Uniunea Europeană. Aceasta pentru ei e important, un semnal foarte clar. Şi nu doar pachetul de legi, dar şi implementarea acestor legi care au și fost aprobate în trecut şi care nu s-au implementat din diverse motive.”

Europa Liberă: Şi când devin credibili guvernanţii de la Chişinău pentru partenerii din exterior?

Vlad Spânu: „Când vor aduce rezultate, când vor arăta nu doar prin vorbe şi nu prin legi că sunt orientaţi pro-reformă, dar când vor fi rezultate concrete, când aceste legi vor lucra în Republica Moldova. Deja s-a trecut etapa lunii de miere din 2009 încoace, când li s-a mai dat voie guvernanţilor de la Chişinău să implementeze reformele.

Acum toţi aşteaptă să se treacă de la vorbe la fapte. În linii mari eu cred că dacă nu existau aceste două mari acte de corupţie cu banca şi cu Aeroportul, încă mai puteau fi tolerate de Vest. Fiindcă ei înţeleg că prin aceste etape au trecut toate ţările din Europa Centrală şi Europa de Est şi actele de corupţie au existat şi continuă să mai existe acolo.

Însă proporţia corupţiei în Republica Moldova a întrecut orice măsură şi orice ţară din regiune şi aceasta nu poate fi tolerată. Şi atunci rezultatele pe care ei vor să le vadă, vor să vadă că sistemul este schimbat, este condus de organe independente ale justiţiei şi nu este controlat de politic în atât de mare măsură cum este controlată în Republica Moldova. Fiindcă, din punct de vedere al unei instituţii din Bruxelles, de exemplu, a Uniunii Europene sau din SUA, dar şi din punct de vedere al unei companii private americane sau din Europa de Vest, contează foarte mult dacă legile în Republica Moldova se respectă, dacă poate să meargă într-o judecată pentru a câştiga în baza legii, dar nu în baza relaţiilor pe care le are cel care este parte a judecăţii, în relaţiile pe care le are cu judecătorul sau cu politicianul care influenţează judecătorul.

Atât populaţia din Republica Moldova, cât şi partenerii occidentali vor ca cei care s-au făcut vinovaţi de aceste acte de corupţie să fie pedepsiţi. Şi nu doar de ochii lumii, dar să fie pedepsiţi în măsura în care legea prevede, Codul Penal prevede astfel de pedepse. Cum am spus, cel mai important este ca justiţia să fie independentă, să nu fie influenţată de politicieni şi legea să fie egală pentru toţi.”

XS
SM
MD
LG