Un nou sondaj de opinie al Centrului de Investigații Sociologice CBS-Axa semnalează continuarea prăbușirii popularității partidelor pro-europene și creșterea popularității celor două partide de stânga, pro-ruse, al lui Renato Usatîi și Igor Dodon.
Opt din zice moldoveni consideră că țara lor merge într-o direcție greșită, aceasta este starea de spirit atestată de cercetarea cea mai recentă iar cota nemulțumirii populare este comparabilă cu cea din anul 2000, când cetățenii resimțeau efectele crizei financiare din 1998, precizează sociologii. În consecință, un eventual scrutin parlamentar ar lăsa pe dinafara legislativului partidele care formează azi alianța de guvernare. Cei mai mulți dintre respondenți simpatizează formațiunea Partidul Nostru, urmată de Partidul Socialiștilor, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și Adevăr, de altfel deja înregistrat de Ministerul Justiției și grupul de inițiativă condus de Maia Sandu, pentru crearea Partidului Acțiune și Solidaritate.
Sociologul Ion Jigău crede că preferințele electoratului sunt relevante și anunță o foarte probabilă schimbare a clasei politice:
„Cei din prima generație, de după independența noastră au plecat aproape toți, cu mici excepții. Acum sunt pe picior de plecare cei care au venit în generația a doua și după mine, suntem în momentul când încep să apară generația a trei de politicieni de după independență. ”
Această tendință surprinsă în sondaj este o expresie a dezamăgirii față de calitatea guvernării, este de părere Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice. Expertul crede firească această poziție a alegătorului care se orientează spre partidele din opoziție, spre forțele politice apărute recent, fie se plasează în categoria celor indeciși:
„În ultimele sondajele, începând chiar cu un an și ceva în urmă, este foarte mare procentul celor indeciși, el oscilează între 30 și 40 la sută în diferite sondaje. Înseamnă că electoratul nu-și mai regăsește exponentul doleanțelor în lista partidelor aflate la guvernare și se duce în bazinul celor indeciși sau încearcă să găsească altceva care ar promite să răspundă la necesitățile cetățeanului.”
Potrivit cercetării, în declin este și încrederea în instituțiile statului. Parlamentul, guvernul, Procuratura și sindicatele se regăsesc la coada listei. Constant, nivelul de credibilitate rămâne doar în cazul Bisericii, autorităților locale și mass-mediei.
Sociologul Ion Jigău spune că dacă alteori respondenții erau îngrijorați întâi de toate de viitorul copiilor, acum aceștia își îndreaptă atenția spre fenomenul corupției, sărăcie, nivelul prețurilor:
„Corupția a început să-i deranjeze, i-a deranjat de mai demult, că înainte era cam pe locul cinci, șase, acum s-a ridicat pe trei din simplu motiv că acum și se vorbește mai mult și oamenii văd, de fapt, că corupția a atins toate nivelurile. Nu se duc la bun sfârșit aceste dosare, ele se conservează pe mai mult timp și oamenii nu văd că fenomenul descrește, din contra el crește.”
Fiecare al doilea respondent susține acțiunile de protest din centrul Chișinăului, iar 93% au spus că președintele Republicii Moldova trebuie să fie ales de către popor. Marea majoritatea a celor chestionați susțin, de asemenea, ideea organizării alegerilor parlamentare anticipate. Unii cred că pe această cale Moldova poate fi readusă în albia normalității, alții însă deși nu sunt împotrivă, privesc cu scepticism perspectiva ieșirii din criză.
